Vrei să devii vegetarian? Evită aceste erori!
Dacă ai ajuns într-un punct al vieții tale în care simți că trebuie să faci mai mult pentru sănătatea ta, dar și a planetei, luarea în considerare a vegetarianismului reprezintă un pas firesc. Comunitatea științifică are destule dovezi că acesta servește cu succes ambelor cauze.
11.10.2019
Timp estimat de citire:
5 minute, 42 secundeRenunțarea la consumul de carne câștigă an de an tot mai mulți adepți în lumea întreagă, transformându-se într-un adevărat curent în materie de alimentație și stil de viață. Oamenii aderă la acesta, în general, din motive legate de sănătate: fie vor să slăbească, fie au probleme cu colesterolul și speră astfel să-și îmbunătățească profilul lipidic sau, pur și simplu, ca să-și reducă nivelul inflamației în corp și, pe cale de consecință, riscul de dezvoltare a unor afecțiuni cronice. Ei bine, acestor obiective, de altfel perfect realizabile și susținute în repetate rânduri prin studii și analize medicale, li se mai adaugă o motivație importantă: scăderea amprentei de carbon și salvarea viitorului Terrei. Indiferent de resorturile care s-au activat și argumentele care te-au convins să intri în rândul vegetarienilor, trebuie să știi că această schimbare de macaz nu e lipsită de capcane. Mai jos este o listă cu greșelile pe care le comite majoritatea celor care se îndreaptă pe această cale.
Lipsa informării
Înainte de a te lansa în această nouă experiență, este esențial să dedici un timp special învățării și pregătirilor. Ai mare grijă însă de unde îți iei informațiile! Nu te apuca să citești cine știe ce site-uri sau bloguri, pentru că riști să ajungi unde nu trebuie. Unii promotori ai acestui stil alimentar propun o filozofie a absolutului și a extremelor. Or, tocmai această abordare este cea care duce la rezultate catastrofale.
Sfat: Consultă un medic nutriționist sau dietetician și pune-i toate întrebările care te frământă. Acesta îți va da toate detaliile și-ți va explica la ce ar trebui să te aștepți, ceea ce-ți va face tranziția de la alimentația obișnuita la cea vegetariană mult mai ușoară.
Comportamentul ezitant
Schimbarea radicală a dietei reprezintă un pas decisiv și, totodată, dificil. Vegetarianismul îți va influența viața sub toate aspectele ei, inclusiv relațiile sociale, primele vizate fiind cele cu familia și prietenii. Dacă nu ești suficient de pregătit mental pentru acest tip de provocări, demersul e ca și sortit eșecului.
Sfat: A deveni vegetarian este un proiect de viață, cu multe implicații și consecințe. Analizează-le, evaluează-le, fă-ți calcule și fii sigur că asta își dorești.
Cel puțin la început, până înveți cum să-ți planifici corect dieta, fă-ți periodic analize pentru a te asigura că nu duci lipsă de ceva. Ajustează apoi meniul în funcție de rezultate.
Substituirea inadecvată a proteinelor animale
Atunci când elimini complet proteinele de origine animală din meniu trebuie să acorzi o atenție deosebită înlocuirii acestora. Simplu de zis, însă mult mai complicat de făcut. Și asta pentru că sursele de proteine sunt diferite atât din punct de vedere calitativ, cât și cantitativ. Dacă din 100 g de carne de vită obținem 20 g de proteine, din 100 g de linte – doar 8 g! În plus, proteinele animale au valoare biologică superioară, întrucât conțin toți aminoacizii esențiali în proporții optime pentru sinteza proteinelor proprii organismului. Pe de altă parte, în lumea vegetală găsim cu precădere proteine parțial complete (conțin toți aminoacizii, dar în nu în proporții optime) sau incomplete (le lipsesc unul sau mai mulți aminoacizi esențiali, iar cei prezenți sunt în proporții dezechilibrate).
Sfat: Nu consuma niciodată un singur produs alimentar la masă. Combină întotdeauna mai multe surse de proteine vegetale, ca să colectezi toți aminoacizii esențiali. Proteinele parțial complete sunt proteine complementare, ele compensându-și una alteia lipsurile de aminoacizi.
Ca să înțelegi mai bine ce impact are creșterea animalelor în masă asupra mediului, află că, la ora actuală păşunile pentru vite ocupă o treime din suprafaţa pământului planetei noastre, iar din 1970, mai bine de 20 milioane de hectare de păduri tropicale au fost transformate în păşuni.
Neglijarea suplimentelor alimentare
Anumite elemente nutritive, așa ca acizii grași Omega-3, fierul, zincul, dar mai ales vitamina B12, sunt mai greu de obținut din sursele vegetale. Dacă planul alimentar este alcătuit după ureche, se poate ajunge rapid la deficiențe și efecte neplăcute: oboseală, greață, amețeli, slăbiciune musculară etc.
Sfat: Ca să faci rost de cantități adecvate de Omega-3, include în dietă uleiuri de rapiță, de in, de cânepă sau nuci. Pentru a crește absorbția fierului din vegetale (spanac, fasole neagră, cereale integrale, varza kale, linte, ciocolată neagră), adaugă la masă o sursă de vitamina C (roșii, ardei gras, varză, portocale, lămâie). Pentru a acoperi necesarul de vitamina B 12 și zinc, nu ezita să iei suplimente alimentare.
Consumul în exces
Deoarece se tem să dezvolte vreo carență, unii vegetarieni tind să mănânce mai mult decât este necesar și mult mai des. Prin urmare, această schimbare îi expune la creșterea în greutate.
Sfat: Discută cu medicul de familie sau un specialist în nutriție pentru a stabili cantitățile potrivite. Caloriile, indiferent de sursa lor, dacă sunt în exces, se depun sub formă de grăsime. Așadar, nu uita să-ți monitorizezi consumul.
Soluție în lupta cu poluarea și încălzirea globală
În ultimul său raport, Grupul interguvernamental al ONU privind schimbările climatice (Intergovernmental Panel on Climate Change – IPCC) a pledat pentru adoptarea dietelor vegetariene și vegane ca măsură de protecție a mediului. Experții acestui organism au stabilit că alimentația modernă este unul dintre contributorii importanți la încălzirea globală. Conform estimărilor specialiștilor, industria creșterii animalelor este responsabilă de 14,5% din totalul emisiilor cu efect de seră, dar și de o bună parte din risipa de resurse: mai multă apă, mai multă energie și mai mult pământ. De pildă, pe suprafața de pământ necesară producerii unui kilogram de carne ar putea fi recoltate în aceeași perioadă de timp 200 kg de roșii sau 160 kg de cartofi.
Din cele 21 de tipuri de aminoacizi, 8 nu pot fi sintetizați de organism. Tocmai de aceea, aceștia trebuie obținuți prin dietă. În cazul vegetarienilor, cele mai indicate surse sunt soia, quinoa, semințele de cânepă, hrișca, amarantul, leguminoasele, cerealele integrale.
Consumul de ananas în sarcină: gustos și sănătos sau de evitat?
11.12.2024