Un ingredient comun în bucătărie scade riscul de demență fatală
O nouă rază de speranță la orizont! Oamenii de știință au stabilit că o modificare simplă a obiceiurilor alimentare zilnice are drept efect reducerea riscului de a muri din cauza demenței. Constatarea se dovedește a fi extrem de valoroasă în condițiile în care, în ultimii ani, în tot mai multe țări ale lumii s-au înregistrat rate în creștere ale bolii Alzheimer și ale altor tipuri de demență.
11.06.2024
Timp estimat de citire:
5 minute, 46 secundeConsumul unei singure jumătăți de linguri de ulei de măsline în fiecare zi poate contribui la scăderea riscului unei persoane de a suferi de o formă gravă de demență, care să-i fie fatală. Concluzia se desprinde dintr-un studiu recent apărut în JAMA Network Open, unul dintre primele care investighează relația dintre alimentație și decesul legat de demență.
Cercetarea a implicat o monitorizare pe termen lung – timp de aproape trei decenii! – a unei cohorte de formate din 60.582 femei și 31.801 bărbați, toți locuitori din SUA.
După ce au fost puse cap la cap toate informațiile colectate de-a lungul anilor, autorii lucrării au observat că prezența constantă a uleiului de măsline în dietă, într-o cantitate de numai 7 g pe zi, s-a corelat cu un risc mai mic de deces din cauza demenței.
Demența nu este o afecțiune specifică, ci un termen generic pentru o serie de afecțiuni care implică pierderea capacității de a gândi și de a-și aminti de o manieră care interferează cu viața de zi cu zi și activitățile obișnuite. În prezent, peste 55 de milioane de persoane suferă de demență la nivel mondial, dintre care peste 60% trăiesc în țări cu venituri mici și medii. În fiecare an, se înregistrează aproape 10 milioane de cazuri noi, potrivit OMS. Boala Alzheimer este cea mai frecventă formă de demență, reprezentând 60-70% dintre cazuri. Aceasta este considerată fatală, deoarece nu are leac.
Demența are impact fizic, psihologic, social și economic, nu numai asupra persoanelor direct afectate, ci și asupra îngrijitorilor acestora, familiilor și societății, în general. În mod regretabil, există în o mare lipsă de conștientizare și de înțelegere a demenței, ceea ce duce la stigmatizare și la bariere în calea diagnosticării și a îngrijirii.
Semne și simptome caracteristice
Modificările de dispoziție și de comportament apar uneori chiar înainte de apariția problemelor de memorie. Vorbim aici de stări de stări de anxietate, tristețe sau furie din cauza pierderii memoriei, schimbări de personalitate, dezinteres față de emoțiile altor persoane, comportament inadecvat. De regulă, simptomele se agravează în timp. În cele din urmă, majoritatea persoanelor cu demență vor avea nevoie de ajutorul altor persoane pentru activitățile zilnice.
Semnele și simptomele timpurii sunt:
- uitarea lucrurilor sau a evenimentelor recente
- pierderea sau rătăcirea lucrurilor
- rătăcirea în timpul mersului pe jos sau la volan
- confuzie, chiar și în locuri familiare
- pierderea noțiunii timpului
- dificultăți în rezolvarea problemelor sau în luarea de decizii
- probleme în urmărirea conversațiilor sau dificultăți în găsirea cuvintelor
- dificultăți în îndeplinirea unor sarcini familiare
- evaluarea greșită a distanțelor față de obiecte din punct de vedere vizual
Trebuie subliniat faptul că demența afectează fiecare persoană în mod diferit, în funcție de cauzele care stau la baza acesteia, de alte probleme de sănătate și de capacitatea cognitivă a persoanei înainte de a se îmbolnăvi.
Pe măsură ce boala avansează, crește nevoia de ajutor pentru îngrijirea personală. Este posibil ca persoanele cu demență să nu mai fie capabile să recunoască membrii familiei sau prietenii, să dezvolte dificultăți de deplasare, să-și piardă controlul asupra vezicii urinare și asupra continenței anale, să aibă probleme cu mâncarea și băutura și să experimenteze schimbări de comportament, cum ar fi agresivitatea, care sunt supărătoare atât pentru persoana cu demență, cât mai ales pentru cei din jur.
Uleiul de măsline, benefic și pentru sănătatea creierului
Începând din 1990, cele peste 90.000 de persoane implicate în studiu au completat un chestionar alimentar la fiecare patru ani. Acest lucru le-a oferit cercetătorilor o perspectivă complexă asupra dietei lor generale, precum și asupra frecvenței consumului de ulei de măsline, fie folosit pentru gătit, fie adăugat la mese.
De-a lungul celor trei decenii de monitorizare, 4.749 de participanți au murit din cauza demenței. Cercetătorii au descoperit că participanții care consumau mai mult de jumătate de lingură de ulei de măsline în fiecare zi aveau un risc cu 28% mai mic de a muri de demență, în comparație cu cei care nu consumau niciodată sau rareori ulei de măsline.
Mai mult, înlocuirea a 5 g sau a aproximativ o linguriță de margarină sau maioneză pe zi cu ulei de măsline a fost asociată cu un risc cu 8-14% mai mic de demență fatală. Acest lucru a fost independent de calitatea generală a dietei, au precizat cercetătorii.
De asemenea, este important de menționat că persoanele care au murit de demență prezentau mai multe probabilități să fie purtătoare de APOe4, o genă care crește riscul de Alzheimer și care face ca organismul lor să producă mai mult colesterol. Cu toate acestea, rezultatele au fost în continuare consecvente după ajustarea pentru gena APOe4.
„Studiul nostru validează recomandările dietetice privind consumul uleiurilor vegetale, așa cum este și uleiul de măsline, și sugerează că acestea nu numai că sprijină sănătatea inimii, ci pot susține și bună funcționare a creierului”, a declarat într-un comunicat de presă dr. Anne-Julie Tessier, cercetător postdoctoral la Harvard T.H. Chan School of Public Health și autor principal al studiului.
Potrivit cercetătoarei, unii compuși antioxidanți din uleiul de măsline pot traversa bariera hemato-encefalică, având cel mai probabil un efect direct asupra creierului. Este, de asemenea, posibil ca uleiul de măsline să aibă un efect indirect asupra sănătății creierului prin beneficiile aduse sănătății cardiovasculare
Conform unui studiu din 2021 publicat în Journal of the American College of Cardiology, aceeași cantitate de ulei de măsline folosită în noua cercetare – mai mult de jumătate de lingură de ulei de măsline pe zi – a fost asociată cu un risc cu 14% mai mic de boli de inimă, în comparație cu lipsa consumului de ulei de măsline.
S-a demonstrat, de asemenea, că uleiul de măsline ajută la reducerea inflamației și diminuează riscul de diabet de tip 2. Înlocuirea altor grăsimi, cum ar fi maioneza, untul și margarina, cu ulei de măsline a fost asociată cu un risc mai mic cu 8-34% de deces din toate cauzele, aici incluzând cancerul, bolile neurodegenerative și bolile respiratorii.
Top 10 beneficii ale consumului de mentă
24.07.2024