Sfaturi pentru o digestie ușoară și sănătoasă

Timp estimat de citire:

4 minute, 24 secunde

Factorii incriminați sunt legați de obiceiurile alimentare tradiționale (tentația mâncărurilor grele, afumate, sărate, bogate în calorii și grasimi ), dar și de obiceiuri alimentare de import. Dependența mai recentă, mai ales a copiilor și adolescenților, de mâncăruri de tip fast-food intens procesate cu adaos de aditivi și fixatori de gust este un factor important.

Mesele neregulate, inamicul digestiei

Un factor redutabil, cauzator de tulburări digestive e reprezentat de orarul neregulat al meselor. Lipsa aportului alimentar pe timp îndelungat duce la o hipoglicemie prelungită. După o pauză lungă va urma în mod firesc un prânz copios cu tendința de a mânca alimente multe și variate și cu apariția hiperglicemiei. Pancreasul va răspunde printr-o hipersecreție de insulină, urmată de o nouă scădere a glicemiei și reapariția senzației de foame imperioasă. Persistând, în timp se creează premisele unor tulburări metabolice și chiar a diabetului zaharat de tip 2.

Mâncați fără să vă grăbiți!

O altă cauză frecventă a tulburărilor digestive este mâncatul în grabă, precum și utilizarea de alimente prea fierbinți sau prea reci. Digerarea alimentelor începe la nivelul cavității bucale. Masticația corectă, „pe îndelete”, face posibilă formarea bolului alimentar care este impregnat cu salivă. Aici intervine rolul amilazei salivare (ptialina) – ea digeră amidonul preparat pe care îl degradează în dextrină și maltoză. Digestia începută în cavitatea bucală continuă în stomac, unde bolul alimentar este frământat și imbibat cu suc gastric. Este acum rândul altor enzime, pepsina, lipaza gastrică și gelatinaza. Rolul stomacului este mult ușurat dacă se respectă etapa de început a digestiei în cavitatea bucală, scăzând astfel riscul de apariție a tulburărilor digestive.

Dispepsia, tulburare frecventa și complexă

Una dintre acuzele cel mai des întâlnite în cabinetul de medicină generală este dispepsia, termen larg care se referă la o varietate de simptome cu localizare în abdomenul superior sau în epigastru, cum ar fi: durere, disconfort, senzație de plenitudine, balonare, sațietate precoce, eructații, pirozis , regurgitații, indigestie.

Cauzele dispepsiei:

1. Disfuncții ale tractului gastro-intestinal: reflux gastroesofagian (5-15 %), ulcer peptic (15-25%), cancer gastric (1%, rar la persoanele sub 45 de ani); alte cauze: malabsorbția din infecțiile parazitare (Giardia lamblia, Ascaris lumbricoides etc. mai ales la copii), intoleranță la lactoză, pareza gastrică din diabetul zaharat; gastrita cronică cu Helicobacter pylori, care este un subiect plin de controverse.

2. Afecțiuni ale tractului biliar: aici se impune diferențierea frecventă între durerea severă cu debut brusc din colica biliară asociată litiazei biliare și dispepsie.

3. Afecțiuni pancreatice, pancreatită cronică, cancer pancreatic.

4. Intoleranță, reacții adverse medicamentoase la aspirina, AINS, antibiotice, (metronidazol, eritromicină), fier, sedative, corticosteroizi, teofilină, alcool, cofeină.

5. Alte afecțiuni: diabet zaharat, afecțiuni tiroidiene, ischemie coronariană, afecțiuni maligne intraabdominale, sarcină

6. Dispepsia funcțională, cea mai frecventă cauză de dispepsie cronică, prezentă la 2/3 din pacienții dispeptici. În cazul acestor pacienți nu este vorba de vreo cauză organică decelabilă fie prin examene endoscopice, ecografice, fie prin testări de laborator. Simptomele lor pot fi rezultatul unei interacțiuni dintre o evacuare gastrică mai lentă, creșterea senzitivității viscerale sau factori stresanți psihosociali.

Tulburările digestive – tratament

Indiferent de cauză, cel mai important aspect al tratamentului este legătura medic – pacient. Pacienții trebuie asigurați că afecțiunea nu este gravă, dar că poate avea un caracter cronic. Deprinderea practicii de a ține evidența regimului alimentar, notând alimentele ingerate, simptomele și evenimentele zilnice, poate evidenția factorii alimentari sau pe cei psihosociali precipitanți ai acuzelor. În plus, trebuie eliminate alcoolul și cafeaua.

Tratamentul este strict individualizat, țintit, în funcție de cauză, necesitând o anamneză corectă, un diagnostic de certitudine pus de specialist. Se recomandă ca, în special în cazul dispepsiei funcționale, să se ceară sfatul unui psiholog cu experiență, el putând diferenția prin teste specifice problemele organice de cele de natură psihică. La rândul său, medicul nutriționist face o așa-numită anamneză dietetică, în care ține seama de regularitatea și de caracteristicile meselor, de preferințe alimentare și alergii, de persoana care face cumpărături în familie, de persoana care prepară alimentele, dacă au fost adoptate regimuri dietetice și suplimente alimentare, dacă se consumă alcool, droguri, medicamente.

Examenul medical de specialitate se impune atunci când simptomele devin recurente și cu atât mai mult când devin acute (durere abdominală acută persistentă, scaun cu aspect de zaț de cafea, vărsătură).

Este important de precizat faptul că internetul poate fi o adevărată capcana, un hățis din care nu mai poți ieși pentru că pare că te identifici cu toate simptomele. Din această cauză, recomand ajutorul dat de medicul curant, care poate aprecia gravitatea situației și împreună cu care veți găsi remediul potrivit. (Dr. Cojocaru Adriana) 

 Informații medicale oferite de:

Dr. Cojocaru Adriana
Medic specialist medicina de familie
Centrul Medical Medsana
www.medsana.ro 021 9607