Timp estimat de citire3 minute, 55 secunde
Incidenta tulburarilor digestive la romani este foarte ridicata, specialistii centrului de Gastroenterologie si Hepatologie pozitionandu-le pe locul trei intre urgentele medicale, dupa afectiunile neuro-vasculare si cele cardiovasculare.
Factorii incriminati sunt legati de obiceiurile alimentare traditionale (tentatia mancarurilor grele, afumate, sarate, bogate in calorii si grasimi ), dar si de obiceiuri alimentare de import, dependenta mai recenta, mai ales a copiilor si adolescentilor, de mancaruri de tip fast-food intens procesate cu adaos de aditivi si fixatori de gust.
Mesele neregulate, inamicul digestiei
Un factor redutabil, cauzator de tulburari digestive e reprezentat de orarul neregulat al meselor. Lipsa aportului alimentar pe timp indelungat duce la o hipoglicemie prelungita. Dupa o pauza lunga va urma in mod firesc un pranz copios cu tendinta de a manca alimente multe si variate si cu aparitia hiperglicemiei. Pancreasul va raspunde printr-o hipersecretie de insulina, urmata de o noua scadere a glicemiei si reaparitia senzatiei de foame imperioasa. Persistand, in timp se creeaza premisele unor tulburari metabolice si chiar a diabetului zaharat tip 2.
Mancati fara sa va grabiti!
O alta cauza frecventa a tulburarilor digestive este mancatul in graba, precum si utilizarea de alimente prea fierbinti sau prea reci. Digerarea alimentelor incepe la nivelul cavitatii bucale. Masticatia corecta, „pe indelete”, face posibila formarea bolului alimentar care este impregnat cu saliva. Aici intervine rolul amilazei salivare (ptialina) – ea digera amidonul preparat pe care il degradeaza in dextrina si maltoza. Digestia inceputa in cavitatea bucala continua in stomac, unde bolul alimentar este framantat si imbibat cu suc gastric. Este acum randul altor enzime, pepsina, lipaza gastrica si gelatinaza. Rolul stomacului este mult usurat daca se respecta etapa de inceput a digestiei in cavitatea bucala, scazand astfel riscul de aparitie a tulburarilor digestive.
Dispepsia, tulburare frecventa si complexa
Una dintre acuzele cel mai des intalnite in cabinetul de medicina generala este dispepsia, termen larg care se refera la o varietate de simptome cu localizare in abdomenul superior sau in epigastru, cum ar fi: durere, disconfort, senzatie de plenitudine, balonare, satietate precoce , eructatii, pirozis , regurgitatii, indigestie.
Cauzele dispepsiei:
1. Disfunctii ale tractului gastro-intestinal: reflux gastroesofagian ( 5-15 %), ulcer peptic (15-25%), cancer gastric (1%, rar la persoanele sub 45 de ani ); alte cauze: malabsorbtia din infectiile parazitare (Giardia lamblia, Ascaris lumbricoides etc. mai ales la copii), intoleranta la lactoza, pareza gastrica din diabetul zaharat; gastrita cronica cu Helicobacter pylori, care este un subiect plin de controverse.
2. Afectiuni ale tractului biliar: aici se impune diferentierea frecventa intre durerea severa cu debut brusc din colica biliara asociata litiazei biliare si dispepsie.
3. Afectiuni pancreatice, pancreatita cronica, cancer pancreatic.
4. Intoleranta, reactii adverse medicamentoase la aspirina, AINS, antibiotice, (metronidazol, eritromicina), fier, sedative, corticosteroizi, teofilina, alcool, cofeina.
5. Alte afectiuni: diabet zaharat, afectiuni tiroidiene, ischemie coronariana, afectiuni maligne intraabdominale, sarcina
6. Dispepsia functionala, cea mai frecventa cauza de dispepsie cronica, prezenta la 2/3 din pacientii dispeptici. In cazul acestor pacienti nu este vorba de vreo cauza organica decelabila fie prin examene endoscopice, ecografice, fie prin testari de laborator. Simptomele lor pot fi rezultatul unei interactiuni dintre o evacuare gastrica mai lenta, cresterea senzitivitatii viscerale sau factori stresanti psihosociali.
Tratamentul tulburarilor digestive
Indiferent de cauza, cel mai important aspect al tratamentului este legatura medic – pacient. Pacientii trebuie asigurati ca afectiunea nu este grava, dar ca poate avea un caracter cronic. Deprinderea practicii de a tine evidenta regimului alimentar, notand alimentele ingerate, simptomele si evenimentele zilnice, poate evidentia factorii alimentari sau cei psihosociali precipitanti ai acuzelor. In plus, trebuie eliminate alcoolul si cafeaua.
Este de asemenea foarte important de stiut ca fiecare categorie trebuie tratata si manageriata diferit. Tratamentul este strict individualizat, tintit, in functie de cauza, necesitand o anamneza corecta, un diagnostic de certitudine pus de specialist. Se recomanda ca in special in cazul dispepsiei functionale sa se ceara sfatul unui psiholog cu experienta, el putand diferentia prin teste specifice problemele organice de cele de natura psihica. La randul sau, medicul nutritionist face o asa numita anamneza dietetica, in care tine seama de regularitatea si caracteristicile meselor, de preferinte alimentare si alergii, de persoana care face cumparaturi in familie, de persoana care prepara alimentele, daca au fost adoptate regimuri dietetice si suplimente alimentare, daca se consuma alcool, droguri, medicamente.
Examenul medical de specialitate se impune atunci cand simptomele devin recurente si cu atat mai mult cand devin acute (durere abdominala acuta persistenta , scaun cu aspect de zat de cafea, varsatura).
As vrea in incheiere sa atrag atentia faptului ca internetul a devenit o adevarata capcana, un hatis din care nu mai poti iesi pentru ca pare ca te identifici cu toate simptomele. Din aceasta cauza, recomand ajutorul dat de medicul curant, care poate aprecia gravitatea situatiei si impreuna cu care veti gasi remediul potrivit.
Dr. Cojocaru Adriana
Medic specialist medicina de familie
Centrul Medical Medsana
www.medsana.ro
021 9607
Disclaimer: Informatiile din acest articol apartin exclusiv autorului acestui material si redau o experienta personala in lupta cu kilogramele in plus. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop informativ.
Rezultatele nu sunt tipice, pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori.
Lasă un răspuns