„Pentru dinți puternici, mâncați alimente bogate în calciu, fosfor și vitamina C”

Igiena orală continuă să fie un punct nevralgic în țara noastră. Conform specialiștilor, peste 45% dintre români se spală pe dinți de mai puțin de două ori pe zi, iar 10% – de doar câteva ori pe săptămână, o dată pe săptămână sau ocazional. În acest context, mai bine de două treimi din populația adultă nu mai are toți dinţii naturali.

Vorbim despre această situație gravă, dar și despre cum ne putem menține sănătatea dentară cu dr. Gabriel Cojocariu, medic specialist implantologie și chirurgie orală, din București. Este la curent cu toate noutățile și tehnologiile în domeniu, colaborează și participă la intervenții cu numeroși medici atât din România, cât și din străinătate.

Slab sau Gras: Dincolo de igienă orală precară, ce altceva ne afectează sănătatea și frumusețea dinților?

Dr. Gabriel Cojocariu: Unul din cei mai importanți factori care afectează atât sănătatea, cât și frumusețea dinților este alimentația. Cavitatea bucală este plină cu bacterii care, în contact cu anumite alimente, produc un acid ce demineralizează smalțul dinților. Cu timpul se formează mici orificii, numite carii. Netratate la timp, cariile se adâncesc până când ajung la nervul dintelui, provocând durere și având potențialul de a se infecta.

În ce măsură influențează dieta apariția problemelor dentare?

Mâncărurile care dăunează cel mai mult dinților sunt cele bogate în carbohidrați, dulciurile și sucurile acidulate. Acestea determină producerea unor cantități mai mari de acid atunci când intră în contact cu bacteriile deja existente în cavitatea bucală. Tocmai de aceea este important ca resturile de dulciuri și carbohidrați rămase în cavitatea orală să fie eliminate prin spălare, după fiecare masă.

Care sunt obiceiurile alimentare cu cele mai dezastruoase efecte asupra danturii?

Pe lângă consumul produselor cu multe zaharuri, ce accelerează procesul de demineralizare a smalțului dentar, există dovezi care să susțină faptul că și obiceiul de a mânca des alimente cu o consistență scăzută are un efect negativ asupra sănătății dentare, cele moi fiind mai cariogene decât cele tari, iar cele sub formă de pulbere fină, mai cariogene decât cele lichide. Dacă ar fi să facem un top al alimentelor cu potențial cariogen, acesta ar include zahărul, ciocolata, mierea, gemurile și dulcețurile, laptele îndulcit, biscuiții, pâinea albă, produsele de patiserie și cofetărie, înghețata. De asemenea, consumul insuficient de lichide poate avea un efect similar, placa dentară acumulându-se mai rapid într-o cavitate orală predominant uscată.

„Când vine vorba de consumul de zahăr, este foarte important să reținem că nu cantitatea este cea care afectează sănătatea dinților, ci frecvența. E mai bine să mâncăm mai mult odată, de preferat în timpul meselor principale, decât să mai multe porții mici între mese.”

Ce alimente ar trebui să consumăm cu prioritate pentru a avea dinți puternici și frumoși?

Alimentele care favorizează sănătatea orală sunt cele bogate în calciu, precum laptele degresat, brânza, iaurtul sau migdalele; cele bogate în fosfor, precum ouăle, peștele, carnea slabă, alunele și fasolea, dar și cele bogate în vitamina C, precum citricele, roșiile, ardeii iuți, cartofii, broccoli sau spanacul.

La cât timp după masă e recomandat să ne spălăm pe dinți pentru a nu eroda smalțul?

Deși spălatul pe dinți după masă este un obicei sănătos pentru dinți, ar trebui să o facem după cel puțin treizeci de minute de la terminarea mesei. Anumite mâncăruri slăbesc smalțul dinților, spălatul acestora prea rapid după o masă având potențialul de a-l afecta pe termen lung. O alternativă ar fi spălatul pe dinți înaintea mesei și consumarea unui pahar de apă după masă pentru a clăti dinții.

Cum alegem pasta de dinți potrivită. La ce anume trebuie să fim atenți?

Există două elemente esențiale în alegerea unei paste de dinți. În primul rând, aceasta trebuie să conțină fluor, iar în al doilea rând – să fie recomandată de către Asociației Medicilor Dentiști din România. Există și paste de dinți eficiente ce nu conțin fluor, însă acestea sunt excepții. O altă varianta bună pentru alegerea pastei de dinți este la recomandarea medicului stomatolog. Există diverse patologii orale, iar medicul stomatolog este cel mai în măsură să recomande pasta de dinți în funcție de afecțiunea prezentă.

Despre periuțe ce ne puteți spune? Care sunt mai eficiente, cele manuale sau cele electrice?

Periuțele electrice sunt mai eficiente, în sensul că nu este nevoie de manualitate pentru a efectua un periaj corect. Un periaj manual poate fi la fel de eficient, însă doar în măsura în care este făcut în mod corect, cu ajutorul tehnicilor de periaj explicate de medicul stomatolog.

„Mare atenție la consumul de produse dulci lipicioase (rahat, jeleuri, caramele etc.). Vâscozitatea și adezivitatea lor favorizează în mod deosebit dezvoltarea cariilor prin staționarea îndelungată pe suprafața dinților, în special în zonele greu accesibile”

Care este durata optimă a unui periaj dentar corect?

Indiferent dacă folosim o periuță electrică sau manuală, durata optimă a unui periaj corect este de aproximativ două minute. Efectuată de cel puțin două ori pe zi, spălarea dinților timp de două minute ar trebui să fie suficientă pentru a acoperi atât părțile interioare, cât și pe cele exterioare ale dinților.

Cu ce frecvență e indicat să mergem la controlul stomatologic, astfel încât să prindem eventualele probleme în stadiu incipient?

Pentru majoritatea persoanelor, două vizite pe an la stomatolog sunt suficiente pentru ca acesta să depisteze din timp probleme ce încep să se dezvolte. Medicul stomatolog va putea identifica eventuale carii, probleme gingivale și alte anomalii ale cavității bucale prin observare directă sau prin efectuarea unei radiografii dentare.

În cât timp se formează tartrul? De ce unele persoane fac tartru și altele nu?

Tartrul este forma dură a plăcii dentare, substanță aflată pe suprafață dinților ce e formată din bacterii și resturi alimentare. Dacă nu este eliminată la timp, placa se poate întări și transforma în tartru în doar câteva zile, fiind apoi nevoie de un detartraj profesional pentru a fi eliminat. Există, într-adevăr, persoane ce dezvoltă tartru mai lent decât altele, în special fiindcă au un conținut mai ridicat de calciu în salivă.

Pe lângă pierderea dinților, la ce alte riscuri expune neglijarea igienei orale?

În afară de degradarea inevitabilă a dinților și gingiilor, neglijarea pe termen lung a igienei orale poate avea multe alte consecințe negative. Un efect direct este respirația urât mirositoare, ce va provoca probabil neplăceri în încercările pacientului de a se integra în societate. Consecințe mai grave ar putea fi înrăutățirea unei afecțiuni preexistente, precum diabetul, un risc sporit de probleme cardiace, dar și de posibile afecțiuni cognitive, precum boala Alzheimer.

„Unul dintre principalele criterii în selecția pastei de dinți este conținutul de fluor. Pentru o bună protecție anticarie, în cazul adulților, sunt indicate produsele cu cel puțin 1.000 ppm (părți per milion) de fluor. La copii, concentrația este mai mică și diferă în funcție de vârstă”