Partea intunecata a consumului de cafea

Timp estimat de citire:

3 minute, 22 secunde

Sute de milioane de oameni din lumea intreaga isi intampina diminetile in aburii aromati de cafea proaspat preparata, licoarea amaruie devenind o prezenta imuabila in rutina lor zilnica. Pe undeva chiar indispensabila, avand in vedere ca majoritatea consumatorilor isi recunosc, mai in gluma, mai in serios, dependenta, marturisind ca nu sunt „functionali” fara ea. De altfel, la nivel mondial, se consuma, in medie, peste 1,4 miliarde de cesti de cafea in fiecare zi.

Etern subiect de controversa

Desi in ultima vreme apar tot mai multe cerecetari care ii atribuie diverse potentiale efecte benefice, sunt destule alte studii care vin sa le contrazica, aratandu-ne ca, in cazul cafelei, granita dintre avantaje si dezavantaje, la fel ca dintre uz si abuz ramane in continuare usor volatila. Deoarece de bine se tot vorbeste – producatorii si proprietarii de cafenele au grija de asta – vom pune sub lupa cealalta fateta.

Expune riscului de a face un atac de cord

Un recent studiu, coordonat de Dr. Lucio Mos, un eminent medic american, a demonstrat ca adultii tineri care prezinta frecvent valori ale tensiunii arteriale peste limita normala se confrunta cu un risc de patru ori mai mare de a suferi un infarct miocradic atunci cand beau patru sau mai multe cafele pe zi. Chiar si in cazul unui consum moderat, riscul nu este de neglijat, fiind de trei ori mai mare fata de cel inregistrat in randul nonconsumatorilor.

Creste nivelul colesterolului

Cafeaua are in compozitie cafestol si kahweol, doua substante organice, zise si diterpene, care afecteaza capacitatea organismului de a metaboliza si regla colesterolul. Acestea sunt prezente atat in cafeaua cu cafeina, cat si in cea decafeinizata. Conform unui studiu olandez, o singura ceasca de cafea contine circa 4 mg de cafestol si poate mari nivelul colesterolului cu 1%.

O cercetare americana, realizata in parteneriat cu Mayo Clinic, a decoperit ca bautorii de cafea (4 cesti pe zi) prezinta un risc sporit (de pana la 21% mai mare) de moarte prematura. Si asta, cel mai probabil, doarece, printre marii consumatori de cafea, se regasesc multi fumatori inraiti, dar si persoane care fac miscare putina spre deloc.

Provoaca arsuri in „capul pieptului”

Pe langa fapul ca stimuleaza productia de acid clorhidric, cafeaua relaxeaza sfincterul esofagian, favorizand urcarea continutului gastric catre esofag, fenomen numit in termeni medicali reflux gastroesofagian. Acidul irita peretii esofagului, cauzand acea senzatie foarte neplacuta de arsura  retrosternala, zisa si pirozis.

Impiedica absorbtia mineralelor

Mangeziul, calciul, fierul si zincul sunt esentiale pentru mentinerea sanatatii, insa consumul de cafea dauneaza procesului de absorbtie a acestora la nivelul instestinului subtire.

Afecteaza sanatatea sanului

Se estimeaza ca intre 20% si 33% din femeile cu varste intre 35 si 50 de ani sufera de mastita fibrochistica, iar cafeaua se dovedeste a fi implicata in aparitia patologiei. Mai exact, femeile care consuma 31-250 mg de cafeina pe zi, echivalentul a 1-3 cesti de cafea, prezinta un risc suplimentar de 1,5 ori mai mare de a dezvolta maladia, iar cele care consuma peste 500 mg de cafeina pe zi – de 2,3 ori mai mare. Desi nu evoluaza neaparat intr-un cancer mamar, este important de mentionat ca boala fibrochistica creste aceasta probabilitate de 3 pana la 5 ori.

Mai multe accese de furie

Poti avea impresia ca iti da energie, in fapt cafeaua declanseaza eliberarea in fluxul sangvin a hormonilor stresului: cortizol, epinefrina si norepinefrina. Acestia nu doar ca pun inima la „galop”, dar iti si „intind” nervii la maximum, amplificand starea de stres si tensiune. Studiile observationale au scos la iveala faptul ca bautorii de cafea cad prada mai des rabufnirilor nervoase.

Recent o instanta din SUA a decis ca producatorii de cafea sa avertizeze asupra riscului cancerigen al produsului, ca urmare a prezentei acrilamidei, o substanta favorabila neoplaziilor. Aceasta se formeaza atunci in procesul de prajire a boabelor de cafea.

Natalia Talmacec