Nefrolog: „În cazuri severe, COVID-19 conduce la declinul funcției renale”

Pe măsură ce pandemia de coronavirus se extinde, medicii continuă să identifice și să aducă la cunoștință factorii predictivi pentru infecții severe. În felul acesta ne ajută să înțelegem mai bine cât de mari sunt riscurile la care sunt expuși unii dintre noi și cât de important este să respectăm cu toții măsurile de protecție.

Pentru că afectarea renală apare pe această listă a predictorilor pentru complicații grave în caz de COVID-19, am solicitat mai multe lămuriri pe acest subiect de la dr. Alina Lăcătuș, medic specialist nefrologie, în cadrul Rețelei de sănătate Regina Maria și al Clinicii de Nutriție KiloStop. Reamintim că în țara noastră au fost mai multe cazuri de deces înregistrate în rândul pacienților cu boli ale rinichilor infectați SARS-CoV-2. 

Slab sau Gras: Ce implicații are infecția cu noul coronavirus asupra aparatului renal? Ce procent dintre cei infectați dezvoltă complicații renale?

Dr. Alina Lăcătuș: În momentul de față știm că la nivelul rinichilor există poartă de intrare intracelulară pentru SARS-CoV-2, adică receptorul pentru ACE2, dar nu există dovezi că virusul ar produce leziuni renale, așa cum se întâmplă la nivel pulmonar.

Ce procent dintre cei infectați dezvoltă complicații renale?

E greu de răspuns la această întrebare pentru că nu există în acest moment o astfel de evidență statistică. Însă, știm că în rândul pacienților care dezvoltă infecții severe și care sunt spitalizați, semnele de suferință renală apar la 25-50% dintre ei (cel mai frecvent se mai manifestă prin proteinurie și hematurie), iar aproximativ 15% dezvoltă un declin al funcției renale. Rămâne de văzut care vor fi consecințele pe termen lung ale acestora.

Autorități medicale avertizează că persoanele cu boli cronice prezintă un risc mai mare de evoluție severă în cazul infecției cu acest virus. Ce observații s-au făcut în cazul pacienților cu afecțiuni renale?

Pacienții cu boală cronică de rinichi intră în categoria celor cu risc crescut de evoluție severă a infecției COVID-19, cel mai mare risc avându-l pacienții dializati și cei cu terapie imunosupresoare, inclusiv cei transplantați renal.

Ce anume îi face mai vulnerabili pe cei cu boală cronică de rinichi în fața acestui virus? Ce se întâmplă mai exact în corpul lor dacă se infectează?

Pacientul cu boală cronică de rinichi în stadii avansate, în special pacientul dializat, este caracterizat de o microinflamație permanentă, care, cel mai adesea este însoțită și de stare de malnutriție, ceea ce îi aduce un grad crescut de vulnerabilitate în fața oricărei infecții. De regulă, o pneumonie virală sau bacteriană are o rată de mortalitate de 15 ori mai mare în rândul acestor pacienți, comparativ cu populația generală. În plus, majoritatea pacienților renali cronici au și alte comorbidități pre-existente sau secundare bolii renale (hipertensiune arterială, boală cardiovasculară, diabet zaharat, obezitate, anemie etc.) care, de asemenea, cresc riscul de evoluție severă.

Afectarea renală în infecția COVID-19 este indusă de starea de sepsis și de descărcarea puternică de citokine, ceea ce noi numim cytokine storm syndrome, care apare în evoluția bolii. Ipoteza conform căreia virusul produce leziuni renale directe a fost luată în calcul pentru că s-a reușit izolarea virusului SARS-CoV-2 din urină, dar nu a fost dovedită până la acest moment.

Câți pacienți cu boală cronică de rinichi există în România? Câți dintre ei sunt dependeți de dializă?

Nu știu dacă există date la zi cu această statistică. Pacienți dializati în România sunt aproximativ 14.000. Pe site-ul Spitalului Carol Davila, poate fi văzut registrul renal român.

Ce recomandări aveți pentru pacienții cu afectare renală în această perioadă? Există măsuri adiționale de protecție pe care ar trebuie să le ia?

Pacienții cu boli cronice de rinichi trebuie să respecte măsurile de igienă și de distanțare socială recomandate de autorități, să se asigure că au atât proviziile alimentare potrivite, dar și medicația necesară. E foarte important să nu-și întrerupă medicația indiferent de ceea ce se scrie în presă sau pe paginile de socializare referitor la anumite clase de medicamente. Să păstreze legătura cu medicul curant, iar în caz de modificări a stării generale să se consulte cu acesta. În cazul pacienților hemodializați e important ca ei să anunțe telefonic echipa centrului de dializă în caz de apariție a febrei sau a simptomelor respiratorii.