Medic gastroenterolog: „Scaderea in greutate reduce cu 30% riscul de cancer de colon la pacientii obezi”

Mai mult decat un inconvenient de ordin estetic, excesul ponderal reprezinta o serioasa problema de sanatate, destabilizand functionarea intregului organism. Despre modul in care afecteaza sistemul digestiv, ne-a vorbit Dr. Dana Bucur, medic specialist gastroenterolog, cu competente in endoscopie digestiva si ecografie generala, de la Clinica Polisano Plaza Bucuresti.

Slab sau Gras: Kilogramele in plus sunt mentionate drept factor de risc pentru dezvoltarea diverselor boli, fara a le excepta pe cele de care va ocupati. Vorbiti-ne despre asta.

Dr. Dana Bucur: La ora actuala, se cunoaste faptul ca obezitatea favorizeaza o multitudine de afectiuni digestive, incepand de la nivelul esofagului: refluxul gastroesofagian, esofagita eroziva, sindromul Barrett, care este o conditie preneoplazica, cancerul esofagian; la nivelul vezicii biliare − litiaza, cancer biliar; la nivelul pancreasului − pancreatita, cancer; la nivelul ficatului − steatoza, ciroza, hepatocarcinomul, agravarea hepatitei cronice cu virus C; la nivelul colonului − cancerul de colon, polipii adenomatosi (la fel, o conditie preneoplazica), constipatia cronica, tulburarile functionale de tipul sindromului de intestin iritabil. Tendinta actuala, dupa cum subliniaza si Societatea Americana de Gastroenterologie, este ca medicul gastroenterolog nu doar sa diagnosticheze si sa trateze complicatiile obezitatii, ci si obezitatea in sine, prin prisma noilor descoperiri legate de implicarea tractului gastrointestinal in controlul apetitului.

Care-i, mai exact, rolul obezitatii in declansarea acestor afectiuni? Aveti cifre relevante in acest sens?

In obezitate sunt implicate mai multe mecanisme care dezechilibreaza balanta intre hormonii ce asigura satietatea si cei care o inhiba. In acest mod, creste nivelul de lipide din sange, care se depun la nivelul ficatului si al pancreasului, se modifica motilitatea intestinala si flora microbiana de la acest nivel si chiar sunt inhibate genele supresoare ale neoplaziilor. Astfel, riscul de cancer de colon este de 1,5 pana la de 2,8 ori mai mare la persoanele obeze fata de non-obezi, cel de dezvoltare al polipilor adenomatosi colonici se dubleaza, iar riscul de aparitie a sindromului Barrett creste de 1,5-2 ori.

Care sunt cele mai grave greseli de alimentatie care duc la imbolnavirea tubului digestiv si a organelor anexe?

Saritul peste micul dejun, abuzul de mancarea procesata, consumul de alimente cu continut scazut de grasimi, dar care au, in schimb, un continut mare de hidrati de carbon, rontaitul diverselor gustari intre mese de care nu se tine cont si, nu in ultimul rand, hidratarea insuficienta.

Cancerul de colon constituie a doua cauza de deces prin cancer, la ambele sexe, in Europa. In Romania, incidenta acestei maladii este de 8.696 de cazuri noi pe an.

Multi oameni cred ca, daca vor manca mai putin o perioada, vor reusi sa-si micsoreze volumul stomacului si astfel le va fi mai putin foame. Exista suport stiintific in acest sens?

Exista cateva studii in literatura de specialitate care au demonstrat ca, daca se scade volumul de hrana, dupa o perioada, scade si volumul stomacului, insa studiile recente au aratat ca nu doar cantitatea de hrana ingerata este importanta, ci si numarul de mese. Astfel, cu cat se administreaza un volum de hrana mai mare de mai multe ori pe zi, cu atat se va destinde stomacul si se va goli mai rapid, favorizand senzatia de foame, iar daca scadem numarul de calorii, volumul stomacului se va micsora, in medie, cu 27 pana la 36%.

Cum ne putem pacali stomacul pentru a manca mai putin?

Exista cateva trucuri, insa cele mai importante sunt motivatia si vointa. In principiu, daca mancam alimente bogate in proteine, impartim caloriile in 3 mese principale si 2 gustari, ne hidratam si dormim suficient, ar trebui sa putem trece mai usor peste perioada de adaptare la un nou regim alimentar.

Ce sfaturi aveti pentru pacientii care sufera de tulburari ale tranzitului intestinal?

Pe scurt: hidratare, miscare, fibre. Depinde si de cauza tulburarilor de tranzit, precum si de gravitatea simptomelor – unele persoane au un colon lung din nastere, iar altii prezinta sindrom de intestin iritabil. Daca exista o patologie ce afecteaza calitatea vietii, trebuie facute investigatii si, cel mai probabil, pe langa sfaturile ce tin de dieta, este necesar si un tratament medicamentos.

50% dintre cancerele colorectale ar putea fi prevenit prin adoptarea unei diete sarace in grasimi nesanatoase si bogate in fibre din verdeturi, legume si fructe.

S-au facut studii in ultimii ani care leaga obezitatea de flora intestinala si sugereaza ca modificarea acesteia ar putea ajuta in lupta cu kilogramele nedorite. Ce ne puteti spune in acest sens?

De cativa ani, se vorbeste la nivel international despre mecanismele prin care flora intestinala afecteaza modul de absorbtie al caloriilor si dezvoltarea celulelor adipoase. S-a demonstrat ca microbiota are un impact remarcabil in cazul obezitatii, reducerea florei favorizand transformarea celulelor grase albe, care, in exces, determina castigul ponderal, in celule grase brune, care protejeaza contra obezitatii. Un studiu in acest sens a fost efectuat in 2015, la Universitatea din Geneva. Flora persoanelor obeze se pare ca difera de cea a celor cu o greutate normala, mai ales prin scaderea numarului de bacterii Bifidobacter, favorizandu-se astfel cresterea permeabilitatii intestinale pentru lipide, dar si afectand hormonii intestinali care sunt implicati in reglarea apetitului.

Explicati legatura dintre obezitate si cancerul de colon. Este a doua cauza de mortalitate prin cancer din lume.

Asocierea obezitatii cu riscul crescut de dezvoltare pentru cancerul de colon este stiuta de mult timp, insa mecanismul exact de producere a fost evidentiat abia recent. In Cancer Research 2016, un grup de cercetatori ai Universitatii Thomas Jefferson a stabilit faptul ca obezitatea reduce expresia hormonului intestinal numit guanilina, inhibarea genei acestuia favorizand disfunctionalitatea epiteliului intestinal si, pe cale de consecinta, determinand producerea necontrolata a cresterii celulelor neoplazice.

In ce masura scaderea in greutate reduce riscul dezvoltarii acestui tip de cancer?

In acest moment, exista studii clare doar pentru pacientii obezi care au necesitat chirurgie bariatrica (micsorarea stomacului pe cale chirurgicala) si la care, intr-adevar, riscul de dezvoltare a cancerului de colon s-a redus cu aproximativ o treime, scaderea fiind semnificativ mai mare decat la pacientii obezi care nu au fost supusi acestui tip de tratament. Acest lucru se explica prin scaderea masiva in greutate survenita dupa interventia de micsorare a stomacului. De asemenea, s-a demonstrat ca persoanele care au o greutate normala prezinta un risc scazut de dezvoltare a acestui tip de cancer. Din acest punct de vedere, devine evidenta importanta unei alimentatii corecte.

„Este falsa ideea potrivit careia nu trebuie sa mancam carbohidrati pentru a slabi. Cerealele integrale, legumele si fructele mai putin dulci contin hidrati de carbon, dar si vitamine, fibre si, in plus, asigura necesarul energetic pentru a face sport.”

Natalia Talmacec