Locavorismul, nou trend in nutritie

Timp estimat de citire:

3 minute, 25 secunde

Si unde altundeva ar fi putut sa aiba originea decat intr-una din zonele cele mai prospere si mai caracterizate prin abundenta: California. Aici au aparut recent „locavorii” care, dupa cum le arata si numele, sunt persoane care s-au hotarat sa consume exclusiv alimente produse in aria proxima zonei in care locuiesc. Mai precis, acesti indivizi consuma ceea ce provine de pe o arie de maximum 250 de kilometri fata de locul in care isi au domiciliul.

Consumati alimente autohtone!
„Moda” a pornit de la premiza conform careia transportul marfurilor alimentare pe distante mari, cu masina, avionul sau trenul risipeste foarte multe resurse, mai ales in ceea ce priveste combustibilul, poluand in acelasi timp mediul inconjurator. Astfel, desi multi am vrea sa mancam bio si eco, sa nu „suparam” planeta pentru satisfacerea poftelor noastre, ajungem in final sa ii consumam resursele, sa o poluam dincolo de cat poate suporta ea acum sau in anii urmatori. Ganditi-va numai ca fructele si legumele pe care le achizitionam, inclusiv cele bio, nu provin din tara noastra sau vin de la celalalt capat al acesteia. Transportul acestor produse atat de sanatoase pentru om devine extrem de nociv pentru mediu, mediu in care tot noi locuim si ale carui probleme ajung pana la urma sa aiba efecte devastatoare asupra propriei noastre bunastari.

Mai putine vitamine pierdute
Dincolo, insa, de grija fata de ecosistem, locavorismul are consecinte pozitive si asupra aportului de nutrienti si asupra sigurantei alimentelor. Este bine cunoscut faptul ca, din momentul recoltarii (la produsele vegetale) sau al prepararii (la orice gen de aliment), nutrientii incep sa se degradeze si inactiveze, astfel incat, cand ajungem sa mancam, beneficiem de o densitate nutritionala mai mica. Nici cele mai perfectionate mijloace de conservare nu au reusit sa inlature complet aceste probleme. Un exemplu clasic este al continutului de vitamina C, o vitamina sensibila si usor oxidabila. Din momentul in care leguma sau fructul sunt recoltate, viata vitaminei devine din ce in ce mai scurta. Astfel, in cazul unui kiwi adus de la Antipozi, cantitatea mare de vitamina C pe care o avea initial se minimalizeaza in timp pana la o disparitie aproape completa, la momentul in care noi “culegem” fructul din rafturile supermarketului. si exemplele ar putea continua…

Referitor la bacterii si paraziti, transportul alimentului de la celalalt capat al Pamantului nu va face decat sa lase timp acestora sa se inmulteasca sau va asigura „importul” de microorganisme exotice, pentru care aparatul nostru imunitar nu este pregatit.

Regim dificil, dar sanatos
Desigur, pentru a deveni locavor trebuie sa fii foarte convins de utilitatea demersului tau si sa fii gata sa pui frau unor pofte de moment. Aceasta deoarece, evident, oferta de alimente va avea un caracter sezonier si nu vei putea manca zmeura in ianuarie sau ardei gras autohton de Craciun. Nu pot sa nu remarc faptul ca locavorismul a aparut intr-o zona cu clima binecuvantata, unde exista posibilitatea productiei continue de fructe si legume, datorita anotimpurilor blande. In Europa noastra Centrala si de Nord lucrurile stau putin altfel si alimentatia poate fi cu mult mai limitata. Cu toate acestea, am intalnit locavori francezi, care au recunoscut ca in ultima iarna s-au saturat de cartofi si sfecla, dar ca sunt atat de hotarati in a-si continua stilul de viata, incat monotonia dietei nu ii poate descuraja. Inca nu am intalnit locavori declarati in Romania, chiar daca intr-un mod empiric locavorismul exista in zonele noastre rurale. Poate popularizarea acestui stil de viata ii va creste numarul de aderenti si in marile orase…

Dr. Corina Zugravu
Specialist igiena alimentatiei si nutritie