Timp estimat de citire3 minute, 3 secunde
Considerate adesea probleme specifice adolescentei, tulburarile de alimentatie afecteaza in general femeile tinere, cu o stima de sine scazuta. Anorexia nervoasa si bulimia nervoasa sunt tulburari psihice grave, cu implicatii puternice asupra comportamentului alimentar si asupra starii generale de sanatate. Afla cum le poti combate, direct de la specialist.
Alimentatia compulsiva
O afectiune aparte este tulburarea de mancat obsesiv. Aceasta se manifesta prin episoade recurente de alimentatie compulsiva, insotite de sentimentul de lipsa a controlului asupra cantitatii alimentelor consumate. Spre deosebire de bulimia nervoasa, tulburarea de mancat compulsiv nu este asociata cu forme de comportament compensatoriu inadecvat, cum ar fi varsaturile autoprovocate sau consumul de laxative. Adesea se manifesta prin consumarea alimentelor mai rapid decat de obicei si desfasurata pana la sentimentul de disconfort fizic sau consumarea lor in absenta sentimentului de foame. Caracteristic acestei tulburari este si mancatul pe ascuns, din cauza sentimentului de jena cauzat de cantitatea alimentelor consumate.
Anorexia nervoasa, cu mult mai grava
Anorexia nervoasa afecteaza aproximativ o persoana din 200 si se manifesta prin: refuzul de a mentine o greutate adecvata varstei si inaltimii sale, teama intensa de a lua in greutate desi persoana este subponderala, preocuparea continua pentru aspectul fizic si perceptia deformata asupra propriului corp si amenoree (absenta a trei cicluri menstruale consecutive). Auto-evaluarea propriei persoane este influentata excesiv de forma si de greutatea corpului („daca nu sunt slaba, nu valorez nimic”).
Bulimia afecteaza intre 1% si 3% din populatie
Persoanele care sufera de bulimie au in general o greutate corporala normala sau sunt supraponderale. Bulimia se manifesta prin: episoade de alimentare compulsiva in care persoana consuma o cantitate mare de alimente si are sentimentul lipsei de control a propriei alimentatii. in acest caz apar comportamentele compensatorii inadecvate, cu scopul prevenirii cresterii in greutate, cum sunt varsaturile autoprovocate, consumul de laxative, diuretice sau produse de slabit (ceaiuri, pastile), exercitiul fizic practicat excesiv sau perioade de restrictie alimentara severa. Perceptia deformata legata de aspectul fizic si de greutatea corpului este prezenta la fel ca si in cazul anorexiei nervoase, iar stima de sine este bazata exclusiv pe forma si greutatea corporala.
Efecte devastatoare asupra sanatatii
Efectele comportamentelor alimentare disfunctionale apar atat la nivel fiziologic, cat si psihologic. In cazul scaderii bruste sau excesive in greutate, o parte din consecinte sunt amenoreea, intoleranta la frig, deteriorarea parului si a unghiilor, retentia de lichide sau edemul, distrugerea masei osoase si disfunctii ale tiroidei, ficatului si rinichilor. De cealalta parte, varsaturile autoprovocate sau consumul de diuretice si de laxative au ca efecte, printre altele: aritmia, deshidratarea, disfunctii ale tubului digestiv, distrugerea masei osoase (osteoporoza), dureri abdominale, eroziunea smaltului dintilor si boli ale gingiilor, tulburari hormonale.
Persoanele cu tulburari de comportament alimentar prezinta stari depresive, de anxietate, schimbari bruste de dispozitie, stari de iritabilitate crescuta, ce afecteaza in mod direct viata personala, profesionala si sociala.
Ajutorul specializat, pas important catre vindecare
Evaluarea negativa a propriei persoane („Viata mea nu are rost daca nu slabesc/daca ma ingras”.), evaluarea eronata a greutatii si formei propriului corp si regulile inadecvate de alimentatie („Daca mananci un biscuite seara, te ingrasi ingrozitor”) creeaza sentimente puternice de teama, vinovatie, dezgust si rusine care, la randul lor, determina comportamente disfunctionale. Cantarirea frecventa, verificarea formei corpului, in oglinda sau in vitrine, consumul de produse dietetice, numaratul caloriilor, cautarea continua a informatiilor legate de slabit sunt cateva dintre comportamentele disfunctionale care mentin stima de sine scazuta si comportamentul alimentar inadecvat.
Considerati ca suferiti de una dintre aceste tulburari? Adresati-va cat mai urgent unui medic psihiatru sau unui psihoterapeut. Astfel de afectiuni nu trec de la sine si nu tin de vointa. Este nevoie de tratament specializat!
Catalina Pavel
Consultant: Ana Raluca Stancescu
Psiholog, Psihoterapeut
Cabinet PsyClinic, www.psyclinic.ro
Disclaimer: Informatiile din acest articol apartin exclusiv autorului acestui material si redau o experienta personala in lupta cu kilogramele in plus. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop informativ.
Rezultatele nu sunt tipice, pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori.
Lasă un răspuns