Dieta in functie de genotip: ce este si de ce functioneaza

Timp estimat de citire3 minute, 48 secunde

Dieta Dukan, Atkins, Orsoni, disociata, vegana sau, mai nou, paleovegana – exista o multitudine de metode de slabire! Cu toate acestea, problema kilogramelor in plus continua sa fie una stringenta. De ce? Deoarece unele regimuri alimentare pot fi complet ineficiente daca nu corespund profilului genetic.

Organismul fiecaruia dintre noi este unic. Stiinta a demonstrat ca suntem o configuratie irepetabila de gene, un produs distinct al interactiunii dintre ereditate si mediu. Tocmai de aceea, multe din dietele renumite nu dau intotdeauna rezultatele promise. Ele pur si simplu nu se potrivesc tuturor din punct de vedere genetic.

Cheia: intelegerea variabilitatii

O echipa de cercetatori americani de la Universitatea din California de Sud a demonstrat ca oamenii poseda gene care le permit sa se adapteze mai bine unui tip de alimentatie decat altuia. Vorbim de gene care coordoneaza metabolismul diversilor nutrienti. „Exista mai multe variatii genetice care pot influenta modul in care organismul uman proceseaza alimentele si aceste variatii joaca un rol esential in stabilirea regimului dietetic optim pentru fiecare persoana, astfel incat sa determine normalizarea greutatii si imbunatatirea starii de sanatate”, explica biologul nutritionist Marie Vranceanu, mana dreapta a cercetatorului Keith Grimaldi, director stiintific al programului european Eurogene.

In functie de genotip, unele persoane pot avea probleme cu greutatea si sanatatea, desi consuma foarte putine grasimi, in timp ce altele nu se ingrasa si au analize bune, chiar daca urmeaza un regim fara restrictii deosebite la acest capitol.

Primul pas de facut

Determinarea genelor implicate in procesele metabolice − altfel spus, a nutrigenelor − reprezinta o conditie primara si obligatorie pentru calibrarea dietei la nevoile reale ale organismului. In acest sens, este necesara efectuarea unui test genetic. „Testul este simplu si se face prin recoltarea unei probe ADN, prin raclaj bucal (frotiu bucal), care este apoi trimisa la Geneticlab, Italia, un laborator care face analiza nutrigenelor, rezultatele fiind disponibile in aproximativ 30 de zile”, precizeaza nutritionista.

26 de variatii gentice, sub lupa

In total, sunt analizate 26 de variatii genetice, care vor servi la estimarea sensibilitatii individuale la carbohidrati rafinati, grasimi, insulina si alti factori. De exemplu, persoanele care prezinta o variatie a genei ADRBR2 au tendinta de a acumula kilograme in plus daca nu fac miscare suficienta, chiar si atunci cand mananca foarte putin. De asemenea, cei care au variatii ale genei PPARG sunt predispusi la exces ponderal si diabet. „Aceasta gena este importanta, deoarece codifica un factor de transcriptie care influenteaza nivelurile glucozei si insulinei. In cazul in care exista polimorfisme, se recomanda reducerea consumului de carbohidrati rafinati si zaharuri, consumul de alimente cu IG mic (cereale integrale), pentru a nu depasi incarcatura glicemica de 80 g pe zi”, arata specialista.

Relevanta pentru sanatate

Printre nutrigenele studiate se numara si GSTM, GSTT si SOD2, cele care raspund de actiunea unor enzime care accelereaza eliminarea toxinelor din organism si care se afla in linia de aparare a celulelor impotriva radicalilor liberi. In cazul in care exista polimorfisme ce pot duce la pierderea activitatii enzimatice, corpul ajunge sa fie privat de efectul protector al substantelor active din alimente. De altfel, un studiu din 2005 efectuat de Institutul de Cercetari Alimentare din Marea Britanie a evidentiat faptul ca persoanele fara gena GSMT1 trebuie sa manance portii suplimentare de broccoli pentru a obtine beneficii comparabile cu cele avute de indivizii care au aceasta gena.

„E adevarat ca suntem ceea ce mancam doar 50%, restul e genetica. A plia alimentatia pe profilul nostru genetic inseamna a evita excesul ponderal si o multime de boli” – Marie Vranceanu.

Intoleranta la gluten sau lactoza

Testul include si verificarea genelor LCT si DQ2/DQ8, care sunt responsabile de inducerea celor mai frecvente doua intolerante alimentare: la lactoza si gluten. „Daca o persoana are alela de risc pentru gluten, e posibil sa ia in greutate si din aceasta cauza. Glutenul produce o inflamatie bazala crescuta si de aici apar problemele de greutate. Sa nu uitam ca, la urma urmei, obezitatea e tot o boala inflamatorie”, spune Marie Vranceanu. Acelasi interes prezinta si sondarea intolerantei la lactoza, deoarece aceasta tulburare da peste cap digestia.

Dovezi de luat in seama

Chiar daca abordarea este inca noua in domeniul nutritiei, exista deja studii demne de atentia comunitatii stiintifice care atesta eficienta dietei adaptate profilului genetic. Unul dintre acestea este cel initiat de Universitatea de Medicina Stanford care a comparat efectul a trei regimuri alimentare in ceea ce priveste pierderea in greutate. Rezultatele au relevat ca voluntarii care au urmat o dieta care a fost cel mai bine adaptata din punct de vedere genetic au slabit de 2,5 ori mai mult in comparatie cu persoanele care au tinut o dieta nepotrivita tiparului genetic.

Natalia Talmacec

Disclaimer: Informatiile din acest articol apartin exclusiv autorului acestui material si redau o experienta personala in lupta cu kilogramele in plus. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop informativ.
Rezultatele nu sunt tipice, pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori.

Lasă un răspuns

Niciun comentariu