Dieta cu conținut scăzut de carbohidrați și eficiența ei în procesul de slăbire

Timp estimat de citire:

6 minute, 4 secunde

O vom lua și nou ca punct de referință pe parcursul acestui articol în care îți vom explica ce sunt carbohidrații, care e motivul pentru care nu sunt priviți cu ochi buni și cum poți slăbi cu ajutorul unei astfel de diete.

Ce sunt carbohidrații și de ce avem nevoie de ei?

Carbohidrații reprezintă alături de grăsimi și proteine una dintre cele trei categorii de macronutienți, adică substanțe nutritive de care organismul are nevoie în cantități mari pentru derularea proceselor fiziologice și metabolice care îl mențin în viață. Li se mai spune și glucide – denumire care te ajută să intuiești cumva rolul lor, care este acela de a furniza organismului glucoză, pe care celulele o absorb și o transformă în energie.

KiloSlim Gold este un supliment alimentar pe bază de Glucomannan 100, extract obţinut din pudră de rădăcină de Konjac (Amorphophallus konjac). Glucomananul este o fibră naturală alimentară, cu putere mare de îngroșare, care nu poate fi asimilată și care nu conține calorii. Glucomananul, în condițiile unei diete hipocalorice contribuie la scăderea în greutate și la menținerea concentraţiilor normale ale colesterolului din sânge.

Așadar, carbohidrații sunt principala resursă energetică a organismului, prezenți în alimente sub formă de zaharuri, amidon și fibre. Odată consumate aceste alimente, carbohidrații sunt descompuși în sistemul digestiv, rezultând glucoza, care este absorbită în sânge și apoi transportată la nivelul fiecărei celule, care o absoarbe la rândul ei și o transformă în energie necesară oricărei funcții a organismului.

De ce trebuie să reduci consumul de carbohidrați?

Pentru cineva care  nu cunoaște în detaliu modul în care funcționează organismul uman poate părea lipsită de sens adoptarea unei diete cu conținut scăzut de carbohidrați, din moment ce aceștia au un rol atât de important și este nevoie de ei în cantitate mare.

Este perfect adevărat că joacă un rol esențial în organism, însă dacă nu sunt procesați și transformați în energie la scurt timp după ce au fost consumați, se transformă în grăsime. Organismul nu produce energie mai mult decât are nevoie, iar în condițiile unei diete care abundă în carbohidrați, o bună parte din acea materie primă de care vorbeam prisosește. Surplusul nu se elimină, ci intră într-un proces de transformare în grăsime care este stocată sub formă de țesut adipos, ca o rezervă pentru situațiile în care organismul ar primi o cantitate mai mică de carbohidrați de cât are nevoie.

Așadar, dacă te-ai îngrășat, cel mai probabil i-ai oferit în mod constant organismului mai mulți carbohidrați decât avea nevoie, iar ceea ce a rămas „pe stoc” s-a transformat în grăsimea de care încerci acum să scapi.

Cum funcționează dieta cu conținut scăzut de carbohidrați?

După cum am arătat mai devreme, grăsimea reprezentă rezerva constituită de organism pentru „zile negre”, la care va apela când nu va mai avea la dispoziție o cantitate optimă de carbohidrați. Seria acestor „zile negre” debutează odată cu începutul dietei cu conținut scăzut de carbohidrați, organismul sesizând schimbarea și acționând în consecință.

Mai exact, printr-o astfel de dietă îți determini organismul să apeleze la rezervele de grăsime pe care să le topească și să le transforme în energia de care are nevoie. În acest mod, se subțiază stratul adipos și scade numărul de kilograme. De asemenea, pe parcursul dietei organismul se va obișnui să folosească grăsimile ca sursă principală de energie, în lipsa carbohidraților, intrând într-o stare aparte despre care îți vom vorbi în capitolul următor.

Ce se întâmplă starea de cetoză?

Prin urmare, în lipsa unui aport optim de carbohidrați care să-i furnizeze glucoză, organismul se va adapta, descurcându-se cu ce are la dispoziție, respectiv grăsimea din stratul adipos și cea din alimentația specifică dietei de care vorbim. Grăsimile sunt descompuse în ficat, rezultând astfel niște compuși chimici numiți corpuri cetonice. Aceștia înlocuiesc glucoza, fiind folosiți pentru producerea energiei în celule, iar când acest proces debutează, organismul intră în starea de care am amintit mai devreme, numită stare cetonică sau stare de cetoză.

Inducerea stării de cetoză este obiectivul vizat în dieta ketogenică și în alte diete cu conținut scăzut de carbohidrați, pentru că astfel se accelerează procesul de ardere a grăsimii, care devine principala resursă energetică.

Ce ai voie să mănânci în cadrul dietei cu conținut scăzut de carbohidrați?

Îți vom spune pentru început ce alimente trebuie să eviți în cadrul unei astfel de diete, evident fiind vorba de cele care conțin cantități importante de carbohidrați. Am începe cu dulciurile, continuând apoi cu alimentele care conțin amidon (produse de panificație, paste, cartofi orez), cerealele integrale, fructele dulci, leguminoasele. Nu trebuie totuși să excluzi definitiv carbohidrații din alimentație, ci să limitezi consumul lor la o cantitate de 30-50 de grame pe zi.

Conform principiilor dietei ketogenice pe care am precizat că o luăm ca etalon, cantitatea zilnică de carbohidrați nu trebuie să depășească 5% din aportul total de macronutrieinți. În dieta ketogenică standard diferența trebuie să fie constituită în proporție de 70% din grăsimi și 25% din proteine, iar în varianta hiperproteică raportul este de 60% grăsimi și 35 %  proteine.

Ca alimente care pot fi consumate fără restricții îîți recomandăm uleiul de măsline și alte uleiuri vegetale, lactatele nedegresate, avocado, peștele gras, nucile și semințele. Chiar dacă dietele cu conținut scăzut de carbohidrați încurajează consumul de grăsimi, trebuie să eviți carnea grasă, preparatele cu multă untură sau grăsime de origine animală, prăjelile – care conțin grăsimi trans – produsele de la fast-food precum și cele din carne procesată industrial.

Trebuie să mai reții în final că o dietă cu conținut scăzut de carbohidrați te poate ajuta să scapi rapid de kilogramele în plus, însă vine și cu anumite riscuri și efecte secundare, de aceea nu este recomandată persoanelor cu afecțiuni cronice. De asemenea, în cazul persoanelor sănătoase recomandarea este ca dieta să nu fie mai lungă de o lună și jumătate pentru că după această perioadă crește riscul apariției unor complicații.