Diabet gestațional: care este regimul pe care trebuie să-l adopte viitoarea mămică?
Perioada sarcinii aduce cu sine o serie de schimbări în organismul viitoarelor mămici, iar aceste schimbări influențează uneori și modul în care este ținut sub control nivelul de zahăr din sânge. Hormonii care au această misiune nu mai fac față, iar consecințele se manifestă prin creșterea glicemiei, adică a concentrației de glucoză din sânge.
08.03.2023
Timp estimat de citire:
6 minute, 47 secundeCând acest nivel depășește valorarea maximă normală, apare diabetul gestațional – o formă de diabet specifică doar femeilor însărcinate, care dispare de obicei după perioada de sarcină.
Diabet gestațional – informații generale
Cel mai important rol în reglarea glicemiei îl are hormonul numit insulină, iar diabetul gestațional apare atunci când organismul gravidei produce mai puțină insulină sau chiar încetează să mai producă acest hormon. Prin urmare, crește nivelul de glucoză din sânge și se declanșează diabetul gestațional.
Din fericire, această problemă apare de obicei în ultimul trimestru de sarcină, mai precis între săptămânile 24 și 28. Spre deosebire de formele clasice de diabet – cele de tip 1 și de tip 2 – diabetul gestațional nu este o afecțiune cronică, pentru că glicemia revine în limitele normale după naștere, iar boala dispare.
Cu toate acestea, diabetul gestațional poate genera complicații atât pentru femeia însărcinată, cât și pentru făt, iar în lipsa unui regim adecvat în perioada sarcinii și după aceea, se poate transforma ulterior în diabet de tip 2.
Cauzele diabetului gestațional
Apariția diabetului gestațional este favorizată de o serie de factori, dintre care unii nu pot fi controlați. Totuși, o bună cunoaștere a acestora poate determina femeile însărcinate să ia din timp măsuri preventive, astfel încât să evite o astfel de problemă.
Ca și în cazul diabetului de tip 2, principala cauză este greutatea în exces și obezitatea. Femeile care se confruntă cu probleme de greutate înainte de sarcină au șanse mai mari să dezvolte diabet gestațional, în comparație cu cele care au un indice al masei corporale normal.
Este cunoscut faptul că, în sarcină, femeile acumulează kilograme în plus, iar acest fenomen trebuie ținut sub control prin activități fizice. Sedentarismul în timpul sarcinii predispune la supraponderabilitate, care este unul dintre factorii declanșatori ai diabetului gestațional.
Femeile care au avut acest diagnostic la o sarcină anterioară sunt mai predispuse să facă diabet gestațional dacă rămân din nou însărcinate, la fel și cele care au adus pe lume un copil cu o greutate mai mare de 4,1 kilograme.
De asemenea, femeile aflate în faza de prediabet înainte de sarcină și cele cu ovar polichistic sunt mai predispuse la diabet gestațional.
Nu în ultimul rând, se poate vorbi și de o predispoziție generică pentru diabet gestațional, astfel că femeile cu o rudă apropiată care s-a confruntat cu o astfel de problemă, prezintă un risc sporit de a trece prin aceeași experiență.
Diabet gestațional – simptome și manifestări
Se întâmplă deseori ca diabetul gestațional să nu fie depistat încă de la momentul apariției și nu puține sunt cazurile de mămici care au trecut prin sarcină cu această afecțiune, fără să știe de existența ei. Aceasta, pentru că diabetul gestațional nu se manifestă prin simptome specifice în primele faze, sau, dacă aceste simptome apar, sunt confundate deseori cu manifestările specifice perioadei de sarcină.
Faptul că aceste simptome nu apar sau trec neobservate nu este întrutotul îmbucurător, pentru că ele trebuie să constituie un semnal de alarmă și să le determine pe viitoarele mămici să adopte un regim alimentar adecvat. De aceea este important ca după a șasea lună de sarcină, monitorizarea sarcinii să includă și măsurarea glicemiei.
Este o analiză simplă, dar esențială pentru depistarea diabetului gestațional, iar monitorizarea glicemiei trebuie să continue și după perioada de sarcină în cazul femeilor depistate cu această boală, pentru că prezintă un risc mai sporit de a dezvolta diabet de tip 2.
Revenind la simptomele și manifestările specifice ale diabetului gestațional, trebuie precizat că primele semne sunt senzația puternică de sete prezentă aproape permanent, precum și urinările frecvente.
Aceste simptome pot fi însoțite de oboseală, greață și de infecții urinare sau la nivelul pielii.
De asemenea, unele paciente care dezvoltă diabet gestațional pot constata la un moment dat că au vederea încețoșată, acesta fiind un alt simptom specific bolii.
Dieta și regimul alimentar al gravidei cu diabet gestațional
Odată apărut, diabetul gestațional trebuie să fie ținut sub control, în scopul menținerii glicemiei în parametri optimi. Un rol important în acest sens îl are alimentația, astfel că odată cu stabilirea diagnosticului, pacientelor li se recomandă un regim adecvat, bazat pe anumite alimente care nu cresc foarte mult nivelul de glucoză din sânge.
Moderația și echilibrul sunt principiile care stau la baza unui regim recomandat femeilor gravide diagnosticate cu diabet gestațional, iar alimentele pe care acesta le include se numără printre ingredientele pe carele vei găsi în orice dietă sănătoasă.
Trebuie evitate în primul rând alimentele care conțin mult zahăr, dar și cele cu un conținut ridicat de carbohidrați, pentru că acestea cresc glicemia, ceea ce nu este de dorit în cazul de față.
De cealaltă parte, alimentele recomandate într-un astfel de regim sunt carnea slabă, cerealele integrale, lactatele cu un conținut scăzut de grăsimi, legumele proaspete și fructe nu foarte dulci, cum ar fi bananele, citricele, merele, ananasul, kiwi.
De asemenea, regimul presupune și consumul de alimente care conțin grăsimi sănătoase, precum avocado, untul de arahide, uleiul de măsline, nucile sau alunele.
Contrar convingerii multora, într-un astfel de regim pot fi incluse și dulciuri, cu condiția ca acestea să aibă un conținut scăzut de zahăr și să fie consumate în cantități mici. Astfel, la desert pot fi consumate 2-3 tablete de ciocolată neagră, piureuri din fructe și dulciuri fără zahăr.
Idei pentru programul alimentar
Dieta zilnică trebuie să includă trei mese principale, două gustări intermediare și o altă gustare înainte de culcare, fiind de preferat ca acestea să fie servite după un orar fix.
- Astfel, micul dejun ar trebui servit în intervalul orar 7.00 – 8.30 și poate să includă pâine de graham, lactate degresate, cereale integrale, carne slabă, salată și legume proaspete, iar ca desert un fruct din cele amintite mai sus.
- În jurul orei 10.30 poate fi servită prima gustare, un iaurt degresat cu fulgi de ovăz fiind ideal pentru acest moment al zilei.
- Prânzul ar trebui să fie servit între orele 13.00 și 13.30, iar în meniu poate fi inclusă carne de pasăre sau carne de vițel, pește, paste din făină integrală, orez, salate.
- Urmează a doua gustare a zilei, care trebuie servită în jurul orei 16.00, când poate fi consumată o salată sau un sandwich cu brânză slabă. Această gustare reprezintă și ultima ocazie din zi în care poți savura un desert, așa că e bine să completezi cu un fruct sau puțină ciocolată neagră.
- Cina trebuie să fie servită cel târziu la ora 19.00, când pot fi consumate alimente ușoare, cum ar fi peștele, brânza de vaci, carnea de pasăre sau salatele.
- Ziua se încheie cu o ultimă gustare între 21.30 și 22.00, care are o importanță deosebită în regimul femeilor cu diabet gestațional. Această masă are rolul de a preveni scăderea glicemiei pe timpul nopții și este de preferat să fie servită cu o jumătate de oră înainte de culcare. Meniul este la libera alegere, bineînțeles, doar pe baza alimentelor recomandate.
Acestea sunt cele mai importante detalii pe care trebuie să le știi despre regimul și dieta în diabetul gestațional și sperăm că îți vor folosi doar în scop informativ, fără a fi nevoie vreodată să le pui în practică.
Inflamații și dureri articulare în sezonul rece – cum ne poate ajuta osteopatia
21.11.2024