Obezitatea nu este o simpla problema de aparenta. Din nefericire, consecintele asupra sanatatii sunt reale: hipertensiune arteriala, colesterol ridicat, problemele cardiovasculare, respiratorii, articulare, diabetul de tip II sunt doar cateva din problemele ce pandesc copiii cu greutate excesiva.

Modificari ale echilibrului psihologic la copilul obez

Copilul suraponderal este frecvent victima remarcilor rautacioase ale celorlalti copii din anturaj. Pe masura ce acul cantarului urca, stima de sine a copilului se deterioreaza. Diferiti de ceilalti, acesti copii se pot simti izolati. Cum nu se simt in largul lor in propriul corp, acesti copii fac mai putina miscare, pot fi antrenati mai greu in activitati sportive de echipa. Prins in acest angrenaj de fuga de sine si izolare, acesti copii isi gasesc refugiul in mancare!

Problema kilogramelor in plus ascunde, de cele mai multe ori, o problema emotionala, sustin psihologii (sigur, exceptie facand cazurile patologice). Pentru a ajuta un copil sa piarda kilogramele in plus, trebuie descoperit ce il determina sa se supraalimenteze. Motivele pot fi multiple: singuratate, plictiseala, stres, manie, nevoia de a fi consolat sau recompensat, nevoia de afectiune etc.

NU dietelor severe!

Indiferent de cauzele care o produc, supraponderalitatea este si ramane o problema a timpurilor moderne, fata de care trebuie sa reactionam adecvat. Solutia cea mai la indemana sunt dietele de slabit, mai mult sau mai putin severe, insa acestea, in cazul copiilor, nu sunt indicate (mai ales cele severe), am putea spune chiar contraindicate.

A impune restrictii alimentare severe copiilor supraponderali amplifica de cele mai multe ori problema, ii impiedica sa-si dezvolte aptitudinea naturala de control a alimentatiei. Preocupati de a stabili ce aliment e interzis sau nu, copiii sunt mai putin sensibili la semnalele de satietate transmise de propriul corp, ceea ce duce invariabil la supraalimentatie si, implicit, la kilograme in plus. Pe de alta parte, a exagera cu interdictiile si cu rigorile in ceea ce priveste alimentatia copilului, poate antrena o serie intreaga de tulburari ale comportamentului alimentar, dintre care cele mai cunoscute sunt anorexia si bulimia nervoasa, supraalimentatia compulsiva etc. Aceste probleme se dezvolta pe terenul psihologic al unor copii ce tind a fi perfectionisti, cu tendinta de a dezvolta comportamente compulsiv-obsesive. Tulburarile de alimentatie pot fi insotite in plan psihologic de senzatia de pierdere a controlului, derivand dintr-o problema familiala, catastrofa sau trauma personala.

Atentie! Pentru un copil cu exces ponderal sunt indicate, mai degraba, schimbarea obiceiurilor alimentare si un alt mod de viata, decat un regim alimentar de slabire, care ar contribui si mai mult la cresterea sentimentului de frustrare, oricum prezent cand copilul constientizeaza natura problemei sale (greutatea excesiva!). Deci, NU dietelor severe si interdictiilor majore!

Cand se impune totusi un regim, consultati obligatoriu pediatrul si/sau un nutritionist. Ei vor lua in considerare inaltimea, greutatea si varsta copilului, pentru a stabili un eventual regim alimentar. Parintii joaca rolul esential in tratamentul eficace al obezitatii la copil, Sunteti parinti, dati exemplu avand bune obiceiuri alimentare si fiind activi fizic!