Cine se teme de carbohidrati? Acestia nu ingrasa!

Timp estimat de citire:

2 minute, 47 secunde

Stiai ca nu toti carbohidratii ingrasa? Afla misterul lor!

Rolul principal al carbohidratilor in organism este sa ofere energia necesara creierului si corpului. Când aportul de carbohidrati este redus, corpul incepe sa produca energie „dizolvand” muschii. Asa se ajunge la situatia in care, reducând aportul de carbohidrati se produce pierdere in kilograme, insa nu se dizolva si depozitele de grasime. Unele organizatii profesionale ale nutritionistilor recomanda un aport minim de 130 de grame de carbohidrati pe zi pentru ca organismul sa faca fata nevoilor energetice de baza. Se spune ca fara acest minim aport de carbohidrati, creierul nu isi poate reface nivelul de glucoza necesar pentru a functiona optim.

50-60% din dieta

Nutritionistii recomanda un aport de carbohidrati care se digera lent, bogati in fibre, deoarece acestia tind sa contina un nivel mai mare de vitamine si de minerale. In general, carbohidratii ar trebui sa constituie in jur de 50-60% din resursa zilnica de energie a organismului. Exista studii care atesta faptul ca fibrele din dieta ajuta la preventia cancerului de colon si ajuta in procesul de slabire.

Potrivit Institutului National American de Medicina, pentru a satisface nevoile nutritionale ale corpului si a minimaliza riscul de boli cronie, adultii ar trebui sa obtina intre 45-65% din caloriile totale din carbohidrati, intre 20 si 35% din grasimi si intre 10% si 35% din proteine. Carbohidratii bogati in fibre precum cerealele integrale, legumele si fructele sunt cei promovati de literatura de specialitate.

Exista carbohidrati buni si rai?

Care este diferenta dintre un sandvis facut din pâine alba si unul facut din pâine obtinuta 100% din faina integrala? Sau diferenta dintre cartofii prajiti si salata obtinuta din spanac, rosii, morcovi si boabe de fasole? Toate alimentele enumerate mai sus sunt carbohidrati, dar este evident ca vorbim totusi de categorii diferite, adica de carbohidrati buni pentru sanatate si silueta, cei din cereale integrale, fructe si vegetale si, pe de alta parte, de carbohidratii asociati cu probleme de sanatate precum sindrom metabolic, kilograme in exces, boli de inima, risc de diabet.

Sfatul specialistului

Dr. Adrian Copcea, medic specialist nutritionist-diabetolog, Centrul Medical Asteco, Cluj-Napoca

Clasificarea carbohidratilor ca „buni” sau „rai” are drept substrat clasificarea in zaharuri simple, considerate rele si zaharuri complexe, considerate bune. Carbohidratii „rai” au, in contextul problemelor de greutate, al diabetului si altor boli, dezavantajul de a fi preluati foarte usor de organism si de a fi disponibili imediat, ceea ce se reflecta si intr-un indice glicemic mare. Acesta inseamna un raspuns puternic si imediat al organismului, ce implica modificarea rapida a glicemiei, nivelurilor de insulina si capacitatea crescuta de stocare sub forma de grasime. In acest tip de carbohidrati „rai” intra si fructoza utilizata industrial, o molecula de carbohidrat simplu, rapid, care este preluata de organism usor, chiar fara ajutorul insulinei.

Zaharul industrial este un carbohidrat „rau” tipic, prin faptul ca nu contine alti nutrienti in afara de glucidele simple (glucoza si fructoza) in timp ce, spre exemplu, carbohidratii din cerealele integrale sunt priviti ca si carbohidrati „buni” prin faptul ca ofera organismului si fibre, vitamine, minerale.

Livia Lucan