Ce este și ce rol are colecistokinina sau hormonul de sațietate

Timp estimat de citire:

5 minute, 31 secunde

Ce este colecistokinina?

Colecistokinina, cunoscută și sub abrevierea CCK, este un hormon peptidic produs de celulele I din mucoasa duodenului și a jejunului, adică din primele segmente ale intestinului subțire. Numele ei vine de la prima acțiune descoperită: stimularea contracției vezicii biliare (colecistul) și eliberarea bilei în intestin. Ulterior, cercetătorii au observat că hormonul influențează multe alte procese digestive și că este prezent și în sistemul nervos, unde funcționează ca neurotransmițător.

Dacă ne întrebăm pe scurt ce este colecistokinina, răspunsul este: un mesager chimic care leagă intestinul de creier și de organele digestive. Din acest motiv este numită și hormon de sațietate, pentru că ajută organismul să oprească masa la momentul potrivit.

Cum acționează colecistokinina în timpul mesei?

Eliberarea hormonului este declanșată de prezența nutrienților în duoden, în special a grăsimilor și a proteinelor. După ce stomacul trimite conținutul gastric în intestinul subțire, celulele I detectează acizii grași cu lanț lung și aminoacizii și eliberează colecistokinina în sânge. Nivelul ei crește în câteva minute de la începerea mesei și rămâne ridicat una până la două ore, în funcție de compoziția alimentelor.

Odată ajunsă în circulație, colecistokinina acționează în mai multe direcții:

• contractă vezica biliară și relaxează sfincterul Oddi, astfel încât bila ajunge în duoden și ajută la digestia grăsimilor;
• stimulează pancreasul să secrete enzime digestive precum lipaza, amilaza și proteazele;
• încetinește golirea stomacului, ceea ce prelungește senzația de plenitudine;
• transmite creierului, prin nervul vag, informația că alimentele au ajuns în intestin.

De ce este colecistokinina un hormon de sațietate?

Senzația de sațietate nu apare doar pentru că stomacul este plin. Ea rezultă dintr-un dialog complex între intestin și creier. Colecistokinina se leagă de receptorii de pe terminațiile nervului vag, iar semnalul ajunge în trunchiul cerebral și apoi în hipotalamus, zona care coordonează apetitul. Rezultatul este reducerea cantității de mâncare consumată la masa respectivă și, adesea, prelungirea intervalului până la următoarea masă.

Studiile arată că administrarea de colecistokinină înainte de masă scade cantitatea de mâncare ingerată. Efectul este însă de scurtă durată, pentru că hormonul este degradat rapid în organism. Aceasta este și explicația pentru care CCK nu a devenit un medicament eficient pentru slăbit, deși rămâne un subiect important de cercetare. Pe scurt, hormon de sațietate nu înseamnă „pastila minune“, ci un semnal fiziologic natural care ne ajută să ne oprim la timp.

Ce alimente stimulează colecistokinina?

Nu toate alimentele declanșează același răspuns hormonal. Cei mai puternici stimuli pentru secreția de colecistokinină sunt:

• grăsimile, mai ales acizii grași cu lanț lung din uleiul de măsline, nuci, semințe, peștele gras și avocado;
• proteinele din ouă, carne slabă, pește, lactate și leguminoase;
• alimentele bogate în fibre și cele care necesită mestecare îndelungată, deoarece întârzie golirea gastrică.

Carbohidrații rafinați stimulează mult mai puțin hormonul. De aceea, o masă bazată pe pâine albă și dulciuri te lasă flămând mai repede decât una care conține proteine și grăsimi sănătoase. Dacă vrei să sprijini în mod natural acest hormon de sațietate, construiește fiecare masă în jurul unei surse de proteine, adaugă legume bogate în fibre și o porție moderată de grăsimi de calitate.

Colecistokinina și greutatea corporală

Reglarea apetitului este un mecanism sensibil, care poate fi perturbat. La unele persoane cu obezitate s-a observat un răspuns diminuat al CCK după masă, ceea ce poate contribui la porții mai mari. Cercetările despre felul în care colecistokinina interacționează cu alți hormoni, precum leptina, grelina, GLP-1 și peptida YY, arată că sațietatea este rezultatul unei adevărate orchestre hormonale, nu al unui singur element.

Un aspect practic merită reținut: mâncatul rapid scurtează timpul în care colecistokinina poate transmite semnalul către creier. Senzația completă de sațietate are nevoie de aproximativ 15-20 de minute pentru a se instala. Dacă termini masa în cinci minute, este posibil să continui să mănânci înainte ca acest hormon de sațietate să-și facă efectul.

Ce se întâmplă când lipsește colecistokinina?

În anumite situații, secreția de CCK poate fi redusă sau răspunsul organismului poate fi modificat. Au fost descrise astfel de modificări în boala celiacă netratată, deoarece mucoasa duodenală lezată produce mai puțin hormon, dar și în unele tulburări ale comportamentului alimentar sau după anumite intervenții chirurgicale digestive. Consecințele pot include digestie dificilă a grăsimilor, balonare, senzație de greutate după mese și dereglări ale apetitului. Dacă ai astfel de simptome persistente, este important să discuți cu medicul de familie sau cu un gastroenterolog, pentru că cauzele pot fi variate și necesită evaluare individuală.

Sfaturi practice pentru o sațietate mai bună

• Mănâncă încet și mestecă bine fiecare îmbucătură; lasă tacâmurile jos între înghițituri.
• Include proteine la fiecare masă principală și la gustări.
• Începe masa cu o supă sau o salată, care oferă volum și fibre.
• Adaugă grăsimi sănătoase, cum ar fi uleiul de măsline sau un pumn de nuci.
• Dormi suficient: lipsa somnului dezechilibrează hormonii foamei și ai sațietății.
• Evită telefonul și televizorul în timpul mesei, ca să percepi mai bine semnalele corpului.

Concluzie

CCK este un mediator esențial al digestiei și al controlului apetitului. Ea coordonează bila, enzimele pancreatice și golirea stomacului, iar prin nervul vag spune creierului că ai mâncat destul. Fiind un hormon de sațietate cu acțiune rapidă, are nevoie de timp și de alimente potrivite ca să își facă treaba. Printr-o alimentație echilibrată, bogată în proteine, fibre și grăsimi sănătoase, și printr-un ritm mai lent al meselor, poți sprijini acest mecanism natural. Articolul are scop informativ și nu înlocuiește consultul medical.

Florentina (Din) Bănică

Kinetoterapeut & Tehnician Nutriționist

Facebook: Forentina Din