Grăsimea brună, asociată cu mai puține cazuri de depresie și anxietate. Ce au descoperit cercetătorii

Timp estimat de citire:

5 minute, 50 secunde

Când ne gândim la grăsimea corporală, ne vin în minte, de obicei, numărul de kilograme afișat de cântar sau creșterea circumferinței taliei. Ei bine, cercetările recente atrag atenția asupra unui tip de grăsime cu totul aparte, cunoscută drept grăsime brună. Aceasta ar putea avea legătură nu doar cu sănătatea metabolică, ci și cu echilibrul psihic.

Ce este grăsimea brună și cum funcționează?

Spre deosebire de țesutul adipos alb, care stochează energia sub formă de grăsime, țesutul adipos brun o consumă pentru a produce căldură. Acest proces, numit termogeneză, ajută organismul să-și mențină temperatura atunci când este expus la frig.

Grăsimea brună se găsește în special în zona gâtului, în apropierea claviculelor, la nivelul axilelor și în torace. Culoarea sa specifică este dată de numărul mare de mitocondrii din celule, structuri care contribuie la producerea energiei.

Mult timp s-a crezut că acest tip de țesut adipos este prezent doar la nou-născuți și la copiii mici. Cercetările au demonstrat însă că și adulții păstrează depozite de grăsime brună, chiar dacă volumul și activitatea acesteia variază de la o persoană la alta.

Interesul oamenilor de știință pentru grăsimea brună a crescut în ultimii ani, deoarece activitatea ei a fost asociată cu un profil metabolic mai sănătos și cu o prevalență mai redusă a unor afecțiuni cardiovasculare și metabolice.

Peste 100.000 de pacienți studiați

O echipă de cercetători de la Universitatea Rockefeller, în colaborare cu specialiști de la Memorial Sloan Kettering Cancer Center din New York, a analizat datele medicale a 101.243 de pacienți. Oamenii de știință au vrut să vadă în ce mod se corelează prezența grăsimii brune cu o gamă largă de afecțiuni.

Ei au evaluat imaginile obținute prin investigații PET/CT, efectuate în scop clinic, și le-au corelat cu diagnosticele și tratamentele medicamentoase din dosarele pacienților. Această metodă permite identificarea grăsimii brune active, deoarece țesutul captează glucoza radioactivă administrată înaintea investigației.

Pentru comparație, au fost alcătuite grupuri de pacienți cu și fără grăsime brună detectabilă, similare ca vârstă, sex, indice de masă corporală și temperatură exterioară.

Rezultatele au evidențiat diferențe în ceea ce privește diagnosticele de sănătate mintală:

• Depresie: episoadele depresive au fost înregistrate la 5,4% dintre pacienții cu grăsime brună detectabilă, față de 8,2% dintre cei fără acest țesut identificabil.
• Anxietate: diagnosticele de tulburări anxioase au fost, de asemenea, mai puțin frecvente în grupul pacienților cu grăsime brună.

Asocierile s-au menținut și după ce cercetătorii au luat în calcul alți factori care ar fi putut influența rezultatele, precum fumatul, tipul și stadiul cancerului sau tratamentele oncologice.

Cum ar putea influența grăsimea brună sănătatea mintală?

Deocamdată, cercetătorii nu au descoperit mecanismul direct prin care grăsimea brună ar influența starea psihică. Una dintre explicațiile luate în calcul este legată de efectele sale asupra metabolismului.

Persoanele la care a fost identificat acest țesut au prezentat și un profil metabolic mai favorabil. Vorbim de valori mai bune ale glicemiei, un profil lipidic mai sănătos și niveluri mai scăzute ale unor markeri inflamatori.

Toți acești factori au fost asociați în cercetări anterioare cu o stare de sănătate generală mai bună, aici incluzând și rezultatele în ceea ce privește sănătatea mintală.

Potrivit endocrinologului Nicolás Gómez-Banoy, unul dintre autorii studiului, o distribuție mai sănătoasă a țesutului adipos și un nivel mai redus al inflamației ar putea contribui la explicarea asocierii observate.

Antidepresivele și grăsimea brună: o altă legătură observată

O observație interesantă a studiului a vizat medicamentele antidepresive din clasa inhibitorilor selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS), prescrise frecvent pentru depresie și anumite tulburări de anxietate.

Pacienții care urmau astfel de tratamente aveau o probabilitate mai mică de a prezenta grăsime brună detectabilă. Asocierea s-a menținut și după ce cercetătorii au ținut cont de diagnosticele psihiatrice. Rezultatul este în concordanță cu studii anterioare care au sugerat că medicamentele din această clasă pot reduce activitatea țesutului adipos brun.

Această observație ridică noi întrebări despre interacțiunea dintre metabolism și sistemul nervos. Nu înseamnă însă că tratamentele antidepresive ar trebui întrerupte sau modificate. Medicamentele prescrise trebuie administrate conform recomandărilor medicului.

Poate fi activată grăsimea brună cu ajutorul medicamentelor?

Cercetătorii au analizat și dacă anumite medicamente ar putea influența activitatea grăsimii brune. Au observat că pacienții care luau medicamente antihipertensive din clasa blocantelor receptorilor angiotensinei aveau o probabilitate mai mare de a prezenta acest țesut.

Unul dintre medicamentele investigate a fost losartanul, utilizat în tratamentul hipertensiunii arteriale. În experimente de laborator, acesta a crescut activitatea celulelor de grăsime brună. De asemenea, șoarecii tratați cu losartan au prezentat o creștere a consumului de energie.

Aceste rezultate sunt însă preliminare. Experimentele nu au evaluat efectele medicamentului asupra depresiei sau anxietății. Ele nu demonstrează că losartanul ar putea fi folosit pentru prevenirea ori tratarea acestor tulburări.

Ce trebuie să reținem despre legătura dintre grăsimea brună și depresie?

Deși rezultatele sunt promițătoare, cercetarea are câteva limite care trebuie luate în considerare. În primul rând, este un studiu retrospectiv, bazat pe analiza unor date medicale existente. Prin urmare, poate identifica asocieri, dar nu poate demonstra că prezența grăsimii brune determină un risc mai mic de depresie sau anxietate.

În plus, participanții proveneau dintr-un centru oncologic, iar peste trei sferturi dintre persoanele din grupurile comparate erau femei. Tipurile de cancer și tratamentele urmate au variat, ceea ce ar putea influența rezultatele.

Autorii consideră că sunt necesare studii suplimentare pentru a înțelege mecanismele prin care activitatea grăsimii brune ar putea fi legată de sănătatea mintală. De asemenea, viitoarele cercetări care vor testa metode de stimulare a acestui țesut ar trebui să urmărească și eventualele schimbări ale simptomelor de anxietate și depresie.

Până atunci, grăsimea brună rămâne un subiect de interes pentru cercetarea medicală, iar legătura sa cu sănătatea psihică reprezintă o direcție nouă, care necesită investigații aprofundate.

Foto: Shutterstock.com

Surse:

https://www.sciencealert.com/good-body-fat-is-linked-to-fewer-anxiety-and-depression-diagnoses

https://www.nature.com/articles/s41586-026-11162-7

https://my.clevelandclinic.org/health/body/24015-brown-fat