Ce este păstura și ce beneficii are
Păstura este supranumită „pâinea albinelor” întrucât constituie principala sursă de hrană a acestora, iar din acest motiv se recoltează din stup în cantități mai mici decât celelalte produse apicole precum mierea, propolisul sau lăptișorul de matcă. Se poate spune despre păstură că este un mix de produse apicole pentru că înglobează în compoziția sa polen, miere, ceară, nectar și diferite substanțe secretate de albine, care îi conferă o serie de proprietăți benefice pentru sănătate.
06.06.2024
Timp estimat de citire:
6 minute, 55 secundeMai trebuie precizat totodată că păstura este singurul produs apicol care conține și polen, acesta fiind de altfel baza de la care albinele pornesc producția sa.
Despre modul în care se prepară păstura, proprietățile sale și beneficiile pe care le conferă consumul său poți afla mai multe detalii din rândurile ce urmează.
Cum se formează păstura în stup
Trebuie să menționăm de la bun început că păstura este un produs sută la sută natural, provenit din stupii de albine, acolo unde se formează de-a lungul unui proces care durează aproximativ 3 luni. Așa cum spuneam, albinele au nevoie de păstură pentru a se hrăni, iar în acest scop recoltează polenul plantelor pe care îl aduc în stup și îl depozitează în celulele fagurilor. Albinele tasează bine polenul presându-l cu capul, iar peste el adaugă nectar și diferite enzime pe care le secretă. La final, celulele cu polen sunt acoperite cu un strat subțire de miere, fără a fi sigilate cu ceară așa cum se întâmplă în cazul celulelor în care se depozitează mierea. Aceasta pentru că polenul trebuie să fermenteze, iar procesul durează aproximativ 3 luni și este influențat de temperatura, umiditatea și flora bacteriană din stup, care determină o serie de modificări ale amestecului.
Așadar, păstura este polen fermentat combinat cu miere, nectar, ceară din pereții celulelor fagurelui și enzime secretate de albinele din stup. Acestea produc păstură pentru a se hrăni și de aceea trebuie să existe permanent în stup o rezervă suficientă, fapt ce împiedică recoltarea în cantități mari.
Ce proprietăți are păstura
Fiind vorba de un produs fermentat care are in compoziția sa și o cantitate de miere, păstura are un gust plăcut dulce-acrișor, cu o ușoară aromă florală în funcție de plantele de la care provine polenul. Ca aspect, păstura proaspătă are o culoare maronie cu tentă roșiatică, în timp ce la păstura maturată culoarea devina maroniu închis.
Păstura este foarte hrănitoare atât pentru albine, cât și pentru oameni, conținând toți aminoacizii esențiali, cantități importante de vitamina A, C și E și vitamine din complexul B, alături de minerale esențiale precum fierul, manganul, magneziul, calciul, sodiul, potasiul, fosforul și cuprul.
La toate acestea se adaugă o serie de enzime și de hormoni naturali cu efecte benefice asupra organismului uman.
Ca structură nutrițională, păstura conține în proporție de 40% carbohidrați, reprezentați de glucide precum zaharoza, glucoza și dextrina, 35% proteine, 5% lipide dintre care menționăm lecitina și acizii grași nesaturați. Un procent de aproximativ 15% este reprezentat de vitamine, minerale și alte substanțe, iar în proporție de 4-10% păstura mai conține și apă. Valorile nutriționale pot să difere ușor în funcție de plantele de la care provine polenul din păstură dar și de sezonul în care acesta a fost recoltat.
Ce beneficii are consumul de păstură
Ca orice produs apicol, păstura atrage o serie de beneficii pentru sănătate, mai ales că îmbină proprietățile mierii cu cele ale polenului și ale celorlalte substanțe secretate de albine. Pentru exemplificare îți prezentă mai jos cele mai importante beneficii ale consumului de păstură.
Reducerea stresului oxidativ
Vitamina C și multe dintre substanțele conținute de păstură au efect antioxidant, datorită căruia vin în sprijinul sistemului imunitar și neutralizează radicalii liberi ce pot cauza anumite boli cronice dacă depășesc un anumit nivel în organism. Aceștia sunt compuși chimici instabili care apar în urma proceselor metabolice și care intră în reacție cu celulele sănătoase. Aceste reacții poartă denumirea de stres oxidativ și au ca rezultat modificarea structurii celulelor, implicit a funcționalității acestora. Pe fondul stresului oxidativ pot apăra anumite forme de cancer sau alte boli cronice, iar riscul este mai redus în cazul persoanelor care consumă păstură, întrucât substanțele antioxidante pe care le conține distrug radicalii liberi.
Întărirea imunității
În afară de efectul antioxidant care este benefic și pentru sistemul imunitar, păstura are și acțiune antimicrobiană prin care anihilează o parte din agenții patogeni care pătrund în organism unde pot provoca infecții. Se alătură astfel celulelor imunitare care au acest rol de a localiza și neutraliza agenții patogeni, oferind organismului un grad sporit de protecție.
În același timp, vitamina C și vitamina E prezente în păstură contribuie la formarea acestor celule imunitare și totodată asigură buna funcționare a acestora.
Îmbunătățirea digestiei
Am precizat mai devreme că păstura are la bază polen fermentat, iar toate produsele de fermentație conțin niște bacterii benefice numite probiotice, care se găsesc și în intestine, unde sunt implicate în procesul de digestie. Prin urmare, consumul de păstură contribuie la îmbogățirea florei bacteriene intestinale, având astfel un efect benefic asupra procesului de digestie. Datorită acestuia previne indigestiile sau alte tulburări digestive și totodată constituie un remediu pentru astfel de probleme.
Protecția ficatului
Substanțele din păstură au și un efect stimulant asupra funcțiilor ficatului, pe care îl ajută să filtreze mai eficient toxinele și astfel contribuie la detoxifierea organismului. De asemenea s-a constatat că păstura are și efect hepatopotector, diminuând efectele nocive pe care le au asupra ficatului alcoolul, grăsimile și diferite substanțe chimice din alimente. Nu în ultimul rând, stimulează și procesul de regenerare hepatică, ajutând ficatul să își revină mai ușor în urma leziunilor provocate de factorii enumerați mai sus.
Reducerea riscului cardiovascular
Păstura conține o cantitate mică de acizi grași nesaturați din care organismul sintetizează colesterolul HDL. Acesta are rolul de a curăța sângele de colesterolul rău (LDL) evitând depunerea sa în interiorul vaselor sanguine și apariția hipertensiunii arteriale. În același timp, substanțele cu efect antioxidant despre care am vorbit mai devreme împiedica oxidarea colesterolului rău de către radicalii liberi, implicit depunerea acestuia în vasele de sânge.
Mai trebuie să amintim și efectul vasodilatator pe care îl are păstura, datorită căruia mușchii netezi din pereții vaselor sanguine devin mai relaxați și permit astfel trecerea unui volum mai mare de sânge fără ca presiunea acestuia să crească.
Prin aceste mecanisme, păstura previne apariția hipertensiunii arteriale și a altor boli cardiovasculare pe care aceasta le poate genera. Totodată, se reduce riscul unor evenimente cardiovasculare grave precum infarctul și accidentul vascular cerebral.
Păstura este disponibilă pentru consum în trei forme. Cea abia recoltată este sub formă de bucăți de fagure având celulele umplute cam pe jumătate cu polen fermentat, acoperit cu miere. Este bine ca aceasta să fie consumată cât mai repede după ce a fost recoltată, pentru că în timp poate fi atacată de un parazit.
Pentru o păstrare mai bună pe termen lung se recomandă pasta de păstură, care se obține trecând prin mașina de tocat bucățile de fagure cu păstură, peste care se mai adaugă miere.
A treia formă de consum este păstura granulată, care se obține prin separarea păsturii de ceară și resturile de fagure și măcinarea acesteia după ce a fost lăsată la uscat. Pulberea rezultată se presează apoi în niște matrițe fiind astfel transformată în granule ce pot fi consumate în combinație cu miere sau lapte.
Cum să reduceți zahărul din alimentația zilnică
26.09.2024