Vitamina A: beneficii, rol și funcții în organism

Timp estimat de citire:

7 minute, 56 secunde

Mai multe informații despre vitamina A și beneficiile pe care aceasta le aduce organismului poți afla din rândurile următoare în care îți vom dezvălui tot ce trebuie să știi despre acest nutrient.

Vitamina A – informații generale

Denumirea de „vitamina A” este atribuită generic unui grup de compuși organici cu proprietăți similare, ce se găsesc în mod natural în diferite alimente. Acești compuși ajung în organism prin alimentație, iar pentru a fi absorbiți și a-și pune în valoare beneficiile se dizolvă în grăsimile din tubul digestiv. Datorită acestei proprietăți, vitamina A face parte din grupa vitaminelor liposolubile, putând fi stocată pentru mai multă vreme în organism la nivelul ficatului și al țesuturilor.

Aproximativ 90% din stocurile de vitamina A se formează la nivelul ficatului, așa că organismul nu are nevoie neapărat de un aport zilnic de acest nutrient, putând apela oricând la rezervele astfel formate.

În funcție de surse, organismul poate primi vitamina A în stare pură sau o poate sintetiza la nivelul ficatului pe baza unor precursori. Putem vorbi astfel de două tipuri de vitamina A, mai precis retinolul și carotenul. Retinolul este vitamina A în stare pură și se găsește cu precădere în alimentele de origine animală, iar carotenul reunește o serie de compuși din care ficatul sintetizează această vitamină. Cel mai cunoscut și mai des întâlnit astfel de compus este beta-carotenul – un pigment natural ce dă culoarea specifică fructelor și legumelor galbene, portocalii și roșii.

Vitamina A – surse

Chiar dacă spuneam mai devreme că organismul poate sintetiza vitamina A la nivelul ficatului, aceasta este un nutrient esențial pentru că și procesul de sinteză necesită resurse din exterior, de care corpul uman nu dispune în mod natural. Așadar, vitamina A provine din alimentație, iar natura este destul de generoasă în această privință. Așa cu spuneam, retinolul este specific alimentelor de origine animală, principalele surse fiind carnea – mai ales ficatul – peștele, lactatele și ouăle. Acestea oferă organismului vitamina A în stare pură, însă cei mai importanți furnizori ai acestui nutrient sunt fructele și legumele care conțin beta-caroten.

Dintre acestea, morcovii sunt cea mai cunoscută sursă de vitamina A, însă cantități importante de beta-caroten se găsesc și în fructele de mango, papya, în pepenele galben, dovleac, caise, piersici, frunze de spanac, cartofi dulci, tomate și ardei gras.

Deși nu conțin vitamina A în stare pură, alimentele de origine vegetală furnizează cantități importante de beta-caroten, pe care ficatul îl transformă în acest nutrient pentru a-i pune în valoare beneficiile.

O altă sursă o reprezintă și suplimentele alimentare cu vitamina A, recomandate cu precădere în cazul persoanelor care au deficit din acest nutrient. Suplimentele alimentare aduc un aport crescut de vitamina A, dar nu trebuie să înlocuiască alimentele care o conțin în mod natural, ci doar să vină în completarea dietei

Vitamina A – roluri și funcții în organism

Pe lângă faptul că este responsabilă pentru sănătatea ochilor, vitamina A mai îndeplinește o serie de alte funcții importante în organism, de care depinde protejarea acestuia de agenții patogeni și apariția unor boli cronice, precum și dezvoltarea sistemului osos.

Vitamina A este implicată în procesul de producere a rodopsinei, care este un pigment de la nivelul retinei responsabil pentru vederea nocturnă. De asemenea, menține sănătatea corneei și previne uscarea și iritarea ochilor.

În același timp, vitamina A este implicată și în funcționarea sistemului imunitar, mai precis în producerea secrețiilor de mucus care formează o barieră naturală în fața agenților patogeni la nivelul căilor respiratorii, intestinelor, ochilor și organelor genitale. În afară de acest rol important, mai contribuie și la formarea globulelor albe, fiind implicată și în funcționarea eficientă a acestora.

Trebuie menționat și efectul antioxidant pe care îl are vitamina, A ale cărui beneficii se manifestă și asupra sistemului imunitar pe care îl ajută să mențină controlul radicalilor liberi și să prevină stresul oxidativ produs de aceștia asupra celulelor.

Nu în ultimul rând, vitamina A este necesară pentru creșterea și dezvoltarea oaselor, reglând activitatea celulelor responsabile cu aceste procese.

Vitamina A – beneficii pentru sănătate

Un aport optim de vitamina A atrage și o serie de beneficii pentru sănătate, dacă ținem cont de rolurile importante pe care le îndeplinește acest nutrient și despre care tocmai am vorbit.

Principalele beneficii asociate cu vitamina A sunt următoarele:

Îmbunătățirea vederii nocturne

Așa cum spuneam, vitamina A este cunoscută pentru beneficiile asupra ochilor iar îmbunătățirea acuității vizuale pe timp de noapte sau în condiții de luminozitate redusă este cel mai important dintre ele. Contribuie la formarea rodopsinei, care este o componentă de bază a celulelor fotosensibile din retină, numite bastonașe, iar în acest mod face ca imaginile să fie percepute mai clar în lipsa luminozității.

Prevenirea infecțiilor

Datorită vitaminei A, organismul produce mucus în scopul de a împiedica pătrunderea agenților patogeni în organism la principalele porți de intrare. Acest mucus se depune în interiorul căilor respiratorii, al tubului digestiv și la nivelul aparatului genital oprind virusurile și bacteriile care ar putea provoca infecții dacă pătrund mai profund în organism.

În cazul în care se întâmplă să apară infecții, agenții patogeni sunt neutralizați de globulele albe, care sunt celule ale sistemului imunitar în producția și funcționarea cărora vitamina A joacă un rol esențial.

Combaterea stresului oxidativ

Stresul oxidativ este generat de niște compuși numiți radicali liberi, care  în anumite condiții se acumulează în cantități mari în organism și reacționează cu celulele. În urma acestui proces, celulele își modifică structura și ficționalitatea iar în acest mod se pot declanșa anumite boli cronice. În mod normal, sistemul imunitar neutralizează radicalii liberi pentru a preveni stresul oxidativ, însă uneori ritmul în care aceștia se înmulțesc depășește capacitatea de apărarea organismului.

Vitamina A susține sistemul imunitar datorită efectului antioxidant, astfel că pe lista de beneficii putem adăuga și prevenirea stresului oxidativ, implicit a bolilor cronice pe care acesta la poate declanșa.

Reducerea riscului de fracturi

Dezvoltarea sistemului osos se datorează în bună măsură și vitaminei A, care este implicată în formarea celulelor osteoblaste, ce formează la rândul lor țesut osos și determină creșterea și dezvoltarea rezistenței oaselor. Totodată, osteoblastele întăresc oasele în zonele de stres pentru ca acestea să reziste mai bine presiunii la care sunt supuse, iar în acest mod se evita apariția fracturilor.

Datorită vitaminei A oasele își păstrează rezistența și la vârste mai înaintate, însă pentru aceasta este necesar și un aport optim de calciu care menține densitatea osoasă, precum și de vitamina D care facilitează absorbția acestui mineral în sânge și apoi în oase.

Vitamina A – doze necesare

Cantitățile de vitamina A pe care organismul le utilizează zilnic sunt infime și variază în funcție de vârstă. Astfel, în cazul copiilor până în 6 luni doza zilnică recomandată este de 400 de micrograme, iar după această vârstă până la un an, cantitatea crește la 500 de micrograme pe zi.

Copiii cu vârste între 1și 3 ani au nevoie de 300 de micrograme pe zi, iar apoi, până la vârsta de 8 ani, doza zilnică recomandată este de 400 de micrograme. Cantitatea crește la 600 de micrograme între 9 și 14 ani, după care se stabilizează la 900 de micrograme în cazul bărbaților și 700 de micrograme în cazul femeilor.

O suplimentare se impune în perioada sarcinii, când femeile au nevoie de 770 de micrograme de vitamina A pe zi, pentru ca în perioada de alăptare doza zilnică să crească la 1.300 de micrograme pe zi. Este foarte important ca în perioada sarcinii să fie respectată strict doza recomandată pentru că un aport sporit de vitamina A poate afecta dezvoltarea fătului, ducând la apariția unor malformații congenitale.

Supradozajul poate provoca grețuri, vărsături, amețeală și vedere încețoșată, iar dacă se administrează în mod constant cantități mai mari decât cele necesare simptomele specifice sunt diareea, durerile de cap, iritațiile cutanate. De asemenea excesul de vitamina A pe termen lung afectează ficatul, care înmagazinează cea mai mare parte din surplus, determină apariția durerilor articulare și totodată face ca oasele să devină mai fragile și mai predispuse la fracturi.

În ceea ce privește deficitul de vitamina A, principalele riscuri sunt legate de scăderea imunității coroborată cu apariția frecventă a infecțiilor, precum și de scăderea acuității vizuale. De asemenea, crește riscul de boli specifice aparatului reproducător, iar în cazul femeilor însărcinate, deficitul de vitamina A poate duce la avort spontan.