Bolile autoimune – cât de mult sunt influențate de modul nostru de viață?
Un sistem imunitar sănătos ne apără organismul împotriva infecțiilor (bacteriene, virale sau parazitare), dar în anumite cazuri acesta poate ataca în mod eronat celulele și țesuturile proprii. Aceasta este o boală autoimună, și se cunosc zeci de asemenea boli, printre care cele mai cunoscute sunt poliartrita reumatoidă, scleroza multiplă, lupusul, miastenia gravis sau boala celiacă.
08.12.2022
Timp estimat de citire:
2 minute, 39 secundeDe ce apar bolile autoimune?
Deși cercetătorii nu sunt pe deplin siguri care este cauza principală a bolilor autoimune (dacă aceasta există), destul de multe dovezi sugerează că factorii genetici joacă un rol important, împreună cu mediul în care am crescut, unele infecții și stilul de viață.
Factorii genetici
Genetica este recunoscută a fi un factor de risc important pentru bolile autoimune din următoarele motive:
- Multe boli autoimune apar la membrii aceleiași familii.
- Anumite grupuri etnice sunt afectate mai mult de unele boli autoimune – de exemplu populația nativă din America de Nord are o prevalență mai mare a lupusului și a sindromului Sjögren.
- Cercetările genomice au decelat mutații genetice specifice comune persoanelor cu boli autoimune diferite.
Factorii de mediu
Există mai mulți factori de mediu care sunt corelați cu bolile autoimune. De exemplu:
- statutul socioeconomic scăzut în copilărie este asociat cu apariția artritei reumatoide.
- mai mulți compuși chimici, precum metilmercurul (folosit în trecut pentru conservarea furajelor pentru animale), dioxidul de siliciu (aditiv alimentar cu rol de antiaglomerant) sau tricloroetilena (solevent industrial) au fost corelați cu apariția unor anticorpi autoimuni și cu unele boli autoimune, precum scleroza multiplă, lupusul, sclerodermia, artrita reumatoidă și bolile inflamatorii intestinale.
Infecțiile
Se pare că mai multe virusuri pot declanșa unele boli autoimune la persoane susceptibile din punct de vedere genetic. De exemplu, virusul Epstein-Barr este un factor de risc cunoscut pentru scleroza multiplă, enterovirusul poate declanșa diabetul zaharat tip 1 și rotavirusul este corelat cu apariția bolii celiace. În plus, virusurile care cauzează oreion, varicela și rubeola sunt și ele corelate cu mai multe boli autoimune.
Stilul de viață
Numeroase studii au arătat că și stilul de viață afectează sistemul imunitar. Ceea ce mâncăm afectează microbiomul intestinal și sistemul imunitar, întrucât o mare parte a acestuia este localizat în tractul gastro-intestinal. Incidența bolilor autoimune a crescut în întreaga lume, dar în special în țările industrializate, iar unul dintre factorii incriminați este așa-numita dietă „vestică”, săracă în fibre, minerale și vitamine și bogată în sare, zahăr, grăsimi animale și alimente procesate.
Un stil de viață activ stimulează sistemul imunitar și îl întărește, iar sedentarismul este și el corelat cu prevalența crescută a bolilor autoimune.
Foarte mulți dintre noi petrecem majoritatea timpului (fie la serviciu, fie acasă) între patru pereți, iar expunerea la soare este mică. Nivelurile scăzute de vitamina D (sintetizată în piele după expunerea la soare) au fost corelate în mai multe studii cu mai multe boli autoimune, printre care scleroza multiplă, lupusul și bolile inflamatorii intestinale.
Fumatul crește și el riscul de apariție a unor boli autoimune, precum boala Basedow, scleroză multiplă, lupus, artrită reumatoidă și ciroză biliara primitivă.
Ce este acidoza metabolică si cum îți poate afecta sănătatea?
03.10.2024