Alimentatia si bolile metabolice

Alimentatia reprezinta unul dintre principalii factori de sanogeneza. Deoarece modificarile in alimentatie pot determina modificari in schimburile metabolice care concura la mentinerea echilibrului nutritional, masurile dietetice reprezinta mijlocul prin care pot fi contracarate unele tulburari induse de factori patogeni.

Alimentatia trebuie sa asigure:
– mentinerea starii de sanatate;
– cresterea,dezvoltarea fizica si intelectuala corespunzatoare;
– o activitate fizica si intelectuala normala.

Ratia alimentara este cantitatea de alimente exprimata in calorii,care consumata in 24 de ore acopera necesitatile energetice si plastice ale organismului in aceasta perioada. Alcatuirea unei ratii alimentare implica:
1. stabilirea nevoilor nutritive ale organismului;
2. stabilirea modalitatii in care se poate realiza acoperirea acestor nevoi.

Energia necesara proceselor vitale este furnizata de pricipiile nutritive calorigene:lipide,proteine si glucide. Din punct de vedere energetic, valoarea ratiei alimentare insumeaza urmatorii factori de consum energetic:
 – metabolismul bazal;
 – actiunea dinamica specifica a alimentelor (cheltuiala de energie necesara ingerarii, digestiei si asimilarii alimentelor);
 – termoreglarea (mentinerea unei temperaturi corporale la o valoare constanta, in jur de 36.4);
 – travaliul muscular (activitatea musculara).

Metabolismul bazal reprezinta energia necesara unui individ aflat in stare de veghe, repaus fizic si psihic de cel putin o ora, la cel putin 12 ore de la ultima masa si la cel putin 24 de ore dupa ultima ingestie de proteine, in conditii normale de temperatura.
            
Substantele nutritive sunt clasificate in:
 1. substante cu rol energetic-glucidele si lipidele;
 2. substante cu rol plastic – proteinele, apa si sarurile minerale.

Un rol important in alimentatia omului sanatos il ocupa alimentele de protectie datorita rolului profilactic pe care il joaca. In aceasta grupa sunt incluse alaturi de carnea de peste, de anumite produse de cereale germinate, produse de lapte fermentat si fibrele alimentare.

Scaderea aportului de fibre alimentare sub 20g/zi a fost pusa in legatura cu proliferarea unor afectiuni cum sunt:
– constipatie
– colon iritabil
– cancer de colon
– apendicita cronica
– obezitate
– cardiopatie ischemica
– diabet zaharat           
Piramida alimentara a fost conceputa de americani si cuprinde pricipiile alimentare care stau la baza nutritiei sanatoase; astfel la baza piramidei (ca fiind cele mai importante si apoi urmand in ordinea descrescatoare a importantei lor) se afla situati hidratii de carbon (painea, cerealele, orezul, pastele fainoase), apoi fructele si legumele, pe locul trei fiind proteinele de origine animala (carnea rosie, pui, peste, oua) si produsele lactate, urmate apoi de grasimi si uleiuri (recomandandu-se consumul limitat), iar pe ultimul loc se regasesc dulciurile (se indica consumul a maximum 75 calorii provenite din  bomboane sau alte preparate de patiserie).
Prin forma ei, piramida evidentiaza simplu proportia corecta dintre diferitele grupe de alimente care trebuie sa se regasesca in alimentatia normala.
Excesul alimentar si o dieta irationala vor duce la tulburari metabolice care vor influenta negativ buna functionare a organismului; intre acestea, pe primele locuri se afla obezitatea, diabetul zaharat si dislipidemiile.
Obezitatea este o afectiune nutritional-metabolica cu larga raspandire in epoca actuala, caracterizata printr-un exces ponderal ce depaseste cu peste 20% greutatea ideala. Obezitatea este produsa printr-un aport alimentar crescut, la subiectii cu o anumita predispozitie genetica si genereaza numeroase complicatii cardiovasculare, metabolice, locomotorii si de alta natura; tratamentul ei de baza este dietetic.
Diabetul zaharat este definit ca un sindrom cuprinzand un grup heterogen de tulburari care pot avea o etilogie diferita, dar care au in comun hiperglicemia, asociata cu modificari lipidice si proteice importante. Valorile diagnostice pentru diabet zaharat ale glicemiei in cursul testului oral de toleranta la glucoza sunt: a jeun  120 mg/dl si dupa 2 ore  180 mg/dl, iar pentru toleranta alterata la glucoza sunt: a jeun < 120 mg/dl si dupa 2 ore intre 120-180 mg/dl.
Un indicator al hiperglicemiei cronice este reprezentat de hemoglobina glicozilata, si anume fractiunea HbA1c care ofera informatii pe termen lung cu privire la controlul diabetului,valorile ei putand varia intre 6% (control metabolic bun) si peste 15% (dezechilibru metabolic major si prelungit). In ultimii ani s-a putut stabili ca relatia dintre Hb glicozilata si echilibrul metabolic se regaseste si in frecventa crescuta a complicatiilor  cronice (nefropatia diabetica, retinopatia diabetica, neuropatia diabetica, gangrena diabetica, macroangiopatia diabetica = leziunile vaselor mari  1 mm diametru, afectarea cutanata, osteoartropatia diabetica – piciorul cubic Charcot sau piciorul neuropatic, hepatopatia dismetabolica = incarcarea grasa a celulelor hepatice, infectiile etc.)
  Intre complicatiile acute ale diabetului zaharat se regasesc:
  • complicatii medicale: organice (infarct miocardic acut, accident vascular acut, tuberculoza pulmonara etc), metabolice (cetoacidoza diabetica severa “coma diabetica”, coma hiperosmolara, acidoza lactica, coma hipoglicemica)
  • complicatii chirurgicale: apendicita acuta, ocluzia intestinala, ulcerul hemoragic, gangrena diabetica, hemoragia vitreana, cataracta diabetica etc.
Notiunea de sindrom X metabolic a fost introdusa destul de recent in tratatele de medicina. Este o combinatie intre obezitatea abdominala, tendinta spre diabet, hipertensiune si dislipidemii (cresterea trigliceridelor serice, scaderea colesterolului bun – HDL-colesterol, cresterea colesterolului rau – LDL). Ai sindrom metabolic daca prezinti trei din factorii enumerati mai sus. Aceasta apare din doua motive: bagajul genetic si stilul de viata nesanatos. Este adevarat ca mostenirea genetica n-o poti influenta, dar pe cea legata de traiul nesanatos o poti schimba! Primul pas ar fi o alimentatie sanatoasa, iar al doilea, miscarea zilnica.
Indiferent de gravitatea greselilor alimentare pe care le face un individ si cu toate ca au fost inregistrate progrese remarcabile in domeniul nutritiei si dieteticii, nu trebuie sa uitam ca schimbarile bruste in regimul alimentar pot deveni daunatoare, iar Hipocrate sustinea ca “este preferabil un regim necorespunzator decat o schimbare brusca a alimentatiei”. Este un fapt de care trebuie sa tinem cont atunci cand vrem sa schimbam alimentatia unui individ, dar aceasta nu insemna ca trebuie sa dezarmam deoarece o schimbare in bine poate fi perfect realizabila printr-un proces treptat de adaptare.

Dr.Trut Crina-Daniela
Medic Medicina Generala