Alimentația și acneea – dermatologul ne spune care sunt legăturile

Timp estimat de citire:

3 minute, 42 secunde

Discutăm despre acestea și nu numai, cu dr. Cassandra Colțoiu, medic specialist dermato-venerologie, în cadrul clinicii Dr. Leventer Centre din București. 

Slab sau Gras: Ce ar trebui să includem în dieta de zi cu zi pentru a avea o piele sănătoasă?

Dr. Cassandra Colțoiu: Pentru a ne bucura de o piele cu aspect cât mai tânăr și mai sănătos, este recomandat ca dieta noastră să conțină alimente bogate în grăsimi  mononesaturate  și polinesaturate, precum acizii grași Omega-3 care contribuie la fermitatea pielii. O sursă importantă de astfel de grăsimi o constituie: peștele, nucile, semințele sau avocado. De asemenea, un rol însemnat îl joacă și alimentele ce conțin vitamina A (morcovi, cartofi dulci, spanac, pepene galben), vitamina C ( roșiile, ardeiul gras, citricele, broccoli) sau vitamina E (spanac, uleiuri vegetale, alune).

Ce roluri au aceste vitamine pentru sănătatea pielii?

Vitaminele pielii sunt în principiu vitaminele A, C și E. Vitamina A reînnoiește ciclul celular epidermic, stimulează producția de colagen și scade secreția de sebum. În ceea ce privește vitamina C, grație efectului său antioxidant, aceasta inhibă distrugerea colagenului și a elastinei de către radicalii liberi. Suplimentarea cu vitamina E ameliorează textura generală a pielii. În plus, aceasta joacă și ea un rol antioxidant, protejează pielea împotriva efectelor nocive ale radiațiilor UV și menține un nivel optim de colagen. Principalele minerale implicate în menținerea sănătății pielii sunt reprezentate de: seleniu, cupru și zinc.

Care sunt alimentele ce determină apariția acneei sau agravează acneea și care sunt mecanismele implicate?

Există o serie de studii ce au demonstrat o asociere a leziunilor de acnee cu consumul de lapte, îndeosebi cel degresat, precum și de alimente cu indice glicemic crescut. Acestea favorizează apariția insulino-rezistenței ce stimulează la rândul ei producția de hormoni androgeni și ce antrenează niveluri crescute ale unui factor de creștere (IGF – insulin-like growth factor). Acest factor exercită efecte similare insulinei și este implicat în creșterea secreției de sebum.

În ceea ce privește consumul de ciocolată și apariția sau agravarea acneei, studiile sunt controversate.

Ce alte obiceiuri pot agrava acneea?

Printre cele mai frecvente obiceiuri nocive ale pacienților cu acnee se număra utilizarea unor produse cosmetice neadecvate tipului de ten, precum uleiuri sau produse de machiaj ce exercită un efect ocluziv. Este recomandabil ca pacientul cu acnee să opteze doar pentru  produse etichetate ca fiind non-comedogenice. De asemenea, obiceiul de a exfolia riguros pielea nu face decât să favorizeze o iritație suplimentară, ce ulterior va crește producția de sebum.

Adeseori, pacienții au obișnuința de a abandona tratamentul după doar câteva utilizări dacă nu observa un beneficiu imediat. Este important ca aceștia să îl urmeze cu consecvență întrucât terapia este de lungă durată iar eficacitatea este evaluată după minimum 2 luni.

Care sunt recomandările standard pentru adolescenții cu forme de acnee moderată?

Un adolescent cu acnee fie ea și moderată trebuie să știe că această afecțiune este curabilă și cu cât tratamentul este început mai devreme, cu atât rezultatele vor fi mai bune. Este indicat ca acesta să consulte un medic dermatolog care să instituie un tratament particularizat în funcție de forma clinică de acnee și care să îi implementeze o rutină zilnică de îngrijire adaptată nevoilor sale. În acestă manieră, evoluția leziunilor va fi frânată iar impactul asupra calității vieții și asupra stimei de sine în această perioadă sensibilă vor fi minimizate.

Dar pentru adulți?

Adeseori, acneea debutată la vârsta adultă este catalizată de produse cosmetice ocluzive. De aceea, trebuie realizată o anchetă privind ritualul de îngrijire, alături de identificarea și eliminarea preparatelor comedogenice. În cazul unei femei adulte cu leziuni de acnee trebuie excluse cauzele hormonale sistemice, îndeosebi dacă este interesat etajul inferior al feței și dacă se acompaniază de alte anomalii. precum pilozitate excesivă sau ciclu menstrual neregulat. În această situație, medicul dermatolog va indica un bilanț hormonal care va dicta conduita terapeutică ulterioară.