Acrilamida, o substanță de care să te temi

Timp estimat de citire:

3 minute, 50 secunde

Una din aceste substanțe este acrilamida, descoperită în 2002 în cartofii prăjiți sau în alte alimente bogate în amidon, care sunt încălzite la temperaturi ridicate. Nu este vorba de o substanță care apare din cauza unor tehnici moderne de prelucrare, ci unora tradiționale: prăjirea și coacerea. În aceste alimente, asparagina, un aminoacid, reacționează cu zaharuri de tipul glucozei sau fructozei, formând acrilamida. Numeroși factori intervin în proces și ei hotărăsc dacă și cât o vom regăsi în produsul final. Indiferent însă de detalii, toate studiile au arătat ca substanța este cancerigenă și ca un imperativ stringent este că nivelurile ei să fie cât mai mici cu putință.

FibroProtect de la Naturalis, disponibil în farmaciile Catena, asigură un tranzit intestinal normal și ajută la procesul de detoxifiere. Fibrele de Psyllium conferă rapid senzația de sațietate, diminuează absorbția grăsimilor și zahărului din alimente, contribuind la menținerea unor niveluri normale ale colesterolului și glicemiei.

Ce poți face?!

Desigur, când pregătești mâncarea în casă, ai grijă să nu o încălzești exagerat. Nu vreau să te conving să mănânci numai hrana „raw”, dar încearcă să renunți, măcar în anumite zile ale săptămânii la cartofii prăjiți. Și că veni vorba de cartofi, există soiuri la care este mai puțin probabilă formarea acrilamidei, dar acest lucru nu poate fi folosit de cumpărătorul obișnuit, care nu are un laborator de chimie în dotare. Păstrează sacul de cartofi la maximum 6 grade, în condiții optime de umiditate, astfel încât cartofii să nu se deshidrateze. Oricum, nu utiliza cartofi încolțiți, loviți, pătați și încearcă să folosești tehnici alternative, cum este fierberea în apă sau la aburi. De remarcat faptul că formarea de acrilamidă este mai mică la cartofii dulci, față de cei obișnuiți.

Pentru a preveni formarea acrilamidei spală cartofii și ține-i în apă 30 de minute-2 ore. Nu e o idee rea să îi opărești înainte de a-i pune la prăjit. Ideal este să folosești o friteuză, iar uleiul nu ar trebui să depășească 175 de grade.

Prezentă în multe alimente

Acrilamida este prezenta și în cerealele pentru micul dejun procesate, snacks-uri, chips-uri, cracker-și și alte produse similare. O putem găsi și în biscuiți, prăjituri, batoane de cereale, pesmeți etc. Dacă îți pregătești asa ceva acasă, nu folosi amoniac, ci bicarbonat și îndulcește cu zahăr, nu cu sirop sau miere, care sunt foarte bogate în fructoza liberă. Cerealele au capacități diferite de a forma acrilamidă, ca urmare a conținutului diferit de asparagină. Cea mai mare cantitate de asparagină se găsește în secară, urmată de ovăz, grâu, porumb și orez. Deci nu e o idee rea să înlocuiești măcar parțial făina de grâu cu făina de orez, acolo unde produsele îți permit substituția.

Mici cantități de acrilamidă se găsesc și în cafea. De obicei, cafeaua Robusta are mai multă acrilamidă decât Arabica, tocmai pentru că e prelucrată la temperaturi mai ridicate.

Pâinea, sursă curentă de acrilamidă

Fiind prezentă în alimentația noastră zilnică, pâinea poate fi un contributor cu mult mai important decât produsele pe care le consumăm foarte rar. Dacă îți faci pâine acasă, ai grijă să nu o ții la cuptor mai mult decât este cazul. Coaja pâinii nu trebuie să fie închisă la culoare, ci aurie. Iar dacă îți place să prăjești pâinea sau să pui la toaster sendvișuri, respectă aceeași regulă: nu le „arde”, ține-le doar cât trebuie pentru a deveni crocante, fără a se închide la culoare prea mult.

Și… încă o veste proastă: cea mai mare sursă de acrilamidă pentru individul obișnuit este țigara. Așadar, o metodă foarte simplă de a reduce aportul acestei substanțe toxice este renunțarea la fumat.