Singurătatea și foamea, o relație oficializată

Timp estimat de citire:

3 minute, 48 secunde

Știm că stresul puternic sau prelungit nu-i tocmai prielnic pentru siluetă, întrucât poate ațâța apetitul. La fel și plictiseala, furia sau dezamăgirea. Mai știm și că fenomenul poartă numele de mâncat compulsiv, o modalitate prin care încercăm să facem față emoțiilor negative. Tot așa se manifestă și singurătatea, poate una dintre cele mai apăsătoare poveri de dus pentru cei mai mulți dintre noi. Mai ales în ultima perioadă, marcată de pandemia de SARS-CoV-2. Și asta pentru că suntem, în esență, ființe sociale, care au nevoie de companie, atenție, conectare și afecțiune, izolarea fiind un context nefiresc. 

Golul sufletesc se cere umplut

Când nu ai cu cine să împarți gândurile care te macină, să vorbești despre visurile și așteptările tale sau lucrurile care ți se întâmplă, cei mai mulți dintre noi se îndreaptă, fără să-şi dea seama, către frigider sau bolul cu chipsuri, popcorn sau alte ronțăieli. În realitate, consumul excesiv de mâncare are ca substrat nevoia acoperirii vidului afectiv și a prezenței cuiva drag în viața ta: prieteni, rude, persoană iubită. Se produce o substituire periculoasă a „hranei” emoționale cu cea concretă.

Singurătatea scoate diverse sisteme biologice ale organismului din regimul normal de funcţionare: sporește nivelul hormonilor de stres și poate chiar să modifice unele gene ce guvernează comportamentul.  

Foamea este reală

Deși poate părea o simplă slăbiciune, dorința celor singuri de a mânca aproape continuu este condiționată de o serie de reacții chimice complexe care au loc la nivelul organismului. Potrivit unui studiu realizat de un grup de experți de la Universitatea Ohio din SUA, persoanele care se simt izolate se confruntă cu o senzație mai acută de foame fizică, nu doar emoțională, prin comparație cu cele care au parteneri și o viață socială împlinită. Mai exact, cercetătorii au descoperit o creștere mai rapidă și mai mare a nivelului de grelină, hormonul produs de o serie de celule din stomac și pancreas care comandă foamea și stimulează apetitul.

 Lovește și în sistemul imunitar

Efectele nefaste ale singurătății nu se limitează doar la acelea asupra comportamentului alimentar și profilului ponderal. Aceasta se repercutează în moduri nedorite și asupra sănătății. S-au scris lucrări științifice fundamentate pe dovezi solide care arată că izolarea și lipsa interacțiunilor sociale în cantitate și calitate satisfăcătoare alterează funcționarea sistemului imunitar, favorizează inflamația, înlesnind instalarea unui număr mare de boli, între care cele cardiace, artrita, diabetul de tip 2, cancerul. Din acest punct de vedere, însingurarea este de două ori mai dăunătoare decât obezitatea și la fel de nocivă ca fumatul.

Cum o poți combate

Ca în orice altă problemă, primul pas de făcut în sensul găsirii unei soluții este recunoașterea și acceptarea acesteia. Odată acest pas efectuat, poți merge mai departe. Gândește-te ce poți face pentru schimbarea acestei stări de fapt. Poți începe prin a pune mâna pe telefon atunci când simți că ți se face din nou foame, chiar dacă de-abia te-ai ridicat de la masă. Și nu pentru a-ți verifica paginile de Facebook sau Instagram, ci pentru a suna pe cineva din lista ta de prieteni.

Ieși din carapace!

Chiar dacă suntem în plină pandemie, încearcă să-ți reiei întâlnirile cu prietenii, fie ele și virtuale. Acum că se va face vremea mai frumoasă, vă puteți vedea în aer liber, păstrând măsurile de protecție. Poți încerca să te implici în activități sociale sau de voluntariat. Cu siguranță îți va schimba starea de spirit și-ți va oferi șansa de a întâlni și cunoaște oameni cu interese comune, cu care poți împărtăși experiențe plăcute și poate chiar lega relații de prietenie ori, de ce nu, mai profunde de atât. Nu se știe niciodată de unde sare iepurele…