Sanatatea inimii: de la ce varsta facem controale regulate

Timp estimat de citire:

3 minute, 9 secunde

Prevalenta in crestere a obezitatii si a diabetului zaharat de tip 2 in randul tinerilor, precum si stilul de viata dezechilibrat, ce include fumatul, sedentarismul, obiceiurile alimentare nesanatoase, expunerea la stres si poluarea excesiva – toate creeaza un context favorabil pentru dezvoltarea maladiilor sistemului cardiovascular. „Ingrijorator este ca Romania este incadrata la tarile cu risc cardiovascular inalt, ceea ce impune acordarea unei atentii sporite preventiei, prin corectarea stilului de viata si efectuarea regulata a investigatiilor”, semnaleaza dr. Mihai Dumitru Emilian, cardiolog in cadrul Spitalului de Boli Cardiovasculare Angiomedica.

Cand incepem verificarile 

Potrivit ghidului european de preventie cardiovasculara, orice individ cu varsta de peste 40 de ani ar trebui sa efectueze cel putin o data un control cardiologic de rutina, iar apoi sa fie reevalut la fiecare 1-5 ani, in functie de profilul  individual de risc cardiovascular. La cardiolog trebuie sa se prezinte si cei aflati sub pragul de 40 de ani, dar care sufera de diabet zaharat, hipertensiune arteriala severa, dislipidemie severa, boala renala cronica avansata, cancer sau boli autoimune (psoriazis, lupus eritematos, spondilita anchilozanta), precum si cei cu istoric familial de deces din cauza cardiaca la varste de pana in 65 ani. „O examinare a inimii este necesara si atunci cand o persoana sedentara cu factori de risc cardiovascular decide sa initieze un program intensiv de exercitii fizice; de exemplu, unui tanar fumator, diabetic si obez care vrea sa slabeasca ii recomand, chiar in mod insistent, sa faca un control cardiologic de rutina inainte de a se apuca de sport”, precizeaza doctorul.

In ce consta controlul de rutina

Medicul cardiolog evalueaza istoricul familial, stabileste prezenta sau absenta eventualelor simptome cardiace, realizeaza un examen clinic complet si o electrocardiograma, plus o ecografie cardiaca atunci cand situatie o cere. Alte investigatii suplimentare sunt indicate doar in cazuri particulare.

Semne de neignorat

Principalele simptome care ar trebui sa ne determine sa solicitam o consultatia la cardiologie sunt:

• oboseala accentuata – multe persoane, in special cele tinere, tind sa minimalizeze importanta acestui simptom, punand aparitia lui pe seama odihnei insuficiente, a stresului de la munca etc. „Orice stare de oboseala care persista si are impact asupra activitatilor zilnice obisnuite nu este normala si trebuie investigata, putand avea multiple cauze, nu neaparat una cardiaca”, atentioneaza cardiologul.
• dispneea, adica senzatia de lipsa de aer – aceasta poate avea o cauza cardiovasculara si apare, de obicei, in timpul efortului fizic, iar ulterior poate progresa, manifestandu-se si in repaus.
• palpitatiile – perceperea unui batai cardiace anormale, fie ca inima bate prea repede, prea incet sau neregulat.
• durerile retrosternale – durerea in piept ce poate avea diverse caracteristici – sub forma de intepatura sau junghi, resimtita ca o senzatie de constrictie, precum o „gheara in piept”; cu caracter compresiv, ca o „apasare” si, mai rar, ca o „arsura”. „Orice durere in piept aparuta la un tanar, cu durata mai mare de 15 minute, necesita un consult cardiologic pentru a exclude o cauza cardiaca”, avertizeaza specialistul.
• sincopa – pierderea brusca a cunostintei si a tonusului muscular cu revenire spontana si completa trebuie obligatoriu investigata pentru a exclude o cauza cardiaca.

„Exista preconceptia ca un tanar e mai putin susceptibil sa sufere de o boala cardiaca. Nu e deloc asa. Sunt o multitudine de afectiuni cardiovasculare cu debut la varsta tanara, fie boli congenitale care devin simptomatice dupa un timp de progresie (cum ar fi stenoza aortica, coarctatia de aorta, diverse cardiomiopatii familiale si altele), fie boli dobandite (pericardite, miocardite, boala coronariana aterosclerotica)”.

Conform metodelor de calcul validate in studiile clinice, o persoana are un risc cardiovascular foarte inalt in momentul in care probabilitatea de a deceda in urmatorii 10 ani prin infarct miocardic acut, accident vascular cerebral sau moarte subita cardiaca este de peste 10%.

Natalia Talmacec