Nutrita sanatoasa amelioreaza afectiunile specifice sfarsitului iernii

Alimentatia din timpul iernii, bogata in grasimi saturate, proteine si carbohidrati si mai saraca in fructe si legume proaspete, precum si conditiile externe care favorizeaza anumite afectiuni se soldeaza cu cresterea frecventei unor boli in aceasta perioada a anului.

21.03.2012

Dr. Lacramioara Brinduse

2523

Timp estimat de citire:

3 minute, 47 secunde

Trecerea de la temperaturi scazute la unele mai ridicate reprezinta un mediu prielnic dezvoltarii si transmiterii virusurilor. Astfel, la sfarsitul iernii creste frecventa afectiunilor virale, de tipul bolilor infecto-contagioase, cunoscute ca bolile copilariei: rujeola, rubeola, parotidita epidemica, varicela, dar si a zonei Zoster si virozelor respiratorii. La sfarsit de iarna – inceput de primavara creste si frecventa alergiilor. Bolile aparatului respirator ce au componenta alergica, cum sunt astmul bronsic si rinitele, se exacerbeaza la sfarsitul iernii deoarece isi fac aparitia noi alergeni, dar si pentru ca ne petrecem marea parte a timpului in incaperile neaerisite sau incalzite necorespunzator (odorizante, fum de tigara, fumul sobelor).

Preveniti racelile cu hrean, ceapa si usturoi
Bolile aparatului respirator reprezinta principala problema medicala a sfarsitului de iarna si necesita o atentie sporita. Organismul iese din iarna slabit, obosit de lupta cu frigul, cu agentii patogeni prezenti in jur. Lipsa vitaminelor afecteaza capacitatea corpului uman de a face fata provocarilor reprezentate de virusurile respiratorii. Acest lucru ar trebui sa ne determine sa crestem cantitatea alimetelor furnizoare de vitamine in detrimentul celor cu valoare calorica mare, dar cu valoare nutritiva foarte scazuta. Pentru profilaxia, dar si tratamentul infectiilor respiratorii este recomandat consumul de hrean (putem sa o asociem cu aplicarea de cataplasme cu hrean), ceapa si usturoi.

Afectiunile tubului digestiv se pot agrava
Din cauza alimentatiei deficitare in fibre si bogate in proteine, colonul este frecvent afectat in aceasta perioada a sfarsitului iernii, crescand probabilitatea aparitiei colitelor de putrefactie, a constipatiei si efectelor acesteia. Alimentatia grasa din perioada iernii a produs acutizarea afectiunilor biliare cronice, ceea ce recomanda evitarea acestora si inlocuirea cu alimente usoare si bogate in vitamine. Daca suferi de afectiuni de tipul gastritei, ulcerului, probabil incercarea unei alimentatii bazate pe cruditati va determina reactii nedorite. De aceea, este recomandata evitarea alimentelor care iti produc disconfort.

Depresia se poate instala usor
Lipsa de lumina mareste riscul aparitiei tulburarilor afective sezoniere, de tipul depresiilor. Acest tip de afectiuni poate fi declansat de un eveniment stresant, dar o influenta importanta o are secretia scazuta de melatonina, o substanta chimica eliberata sub influenta luminii. Din cauza reducerii luminii naturale, cat si ca urmare a stresului produs de frig, se constata o scaderea a secretiei de melatonina, implicit a celei de serotonina asociata cu cresterea riscului de aparitie a tulburarilor afective sezoniere. In afara medicamentelor recomandate de catre medici, se recomanda cresterea expunerii la lumina si o nutritie adecvata chiar si persoanelor sanatoase.

Utilizarea unor surse de lumina puternica, mai ales la locul in care iti petreci cea mai mare parte a timpului, reduce simptomele depresiei dupa doar cateva zile. Cu ajutorul terapiei cu lumina scade si nevoia accentuata de somn. Efectul exercitiilor fizice asupra cresterii secretiei de serotonina este binecunoscut, de aceea este indicat, in ciuda temperaturilor scazute, sa va mobilizati si sa faceti sport, acesta avand ca rezultat o stare de bine.

Hipovitaminozele, o problema frecventa iarna
Alimentatia variata este o sursa suficienta de vitamine pentru persoanele sanatoase. In situatii care nu permit absorbtia sau utilizarea eficienta a principiilor nutritive (degradarea florei intestinale, absorbtie deficitara, capacitate redusa de transformare a provitaminelor in vitamine, diminuarea capacitatii de depozitare a vitaminelor in tesuturi), medicul recomanda suplimentarea acestora in afara alimentatiei.

Consumul de alimente bogate in vitamine hidrosolubile nu produce hipervitaminoze, dar consumul crescut de vitamine liposolubile (mai ales vitaminele A, E) poate produce o acumulare a acestora in organism, cu efecte nedorite. Consumul indelungat de ulei de peste, suc de sfecla, suc de morcovi, poate produce o hipervitaminoza.

Top surse vegetale de vitamine
Cele mai bune surse de vitamine sunt alimentele de origine vegetala, fructele si legumele. Vegetalele existente in aceasta perioada a anului care reprezinta surse bune de vitamine sunt:

– Vitamina C: patrunjel, hrean, spanac, salata verde, lamaie, portocale, ridichi, mere, macese, mazare verde, catina

Vitamina B1: germeni de secara si grau, mazare verde, fasole verde, conopida, varza, portocale, prune uscate, catina
Vitamina B2: mazare verde, spanac, fasole verde, cartofi, andive, sfecla rosie, conopida, varza, morcovi, catina
Vitamina B6: cartofi, spanac, mazare verde, morcovi, conopida, salata, sfecla rosie, prune uscate, mere, pere
Vitamina B12: drojdie de bere
Vitamina P: coaja de lamaie si portocala, prune uscate, salata verde
Vitamina A: sfecla rosie, morcovi, spanac, salata verde, patrunjel, varza, macese, catina, prune uscate, lamai, nuci,
Vitamina E: germeni de secara, salata verde, morcovi.

Dr. Lacramioara Brinduse