Medic gastroenterolog: „Scăderea bruscă în greutate nu este o bucurie pentru stomac”

Timp estimat de citire:

7 minute, 8 secunde

Aflăm ce anume îmbolnăvește stomacul, dar și cum îl putem proteja de la asist. univ. dr. Adriana Ionescu-Ciocâlteu, medic specialist gastroenterologie, în cadrul Hyperclinicii MedLife Craiova. Este doctor în științe medicale și deține competențe atât în endoscopia digestivă diagnostică, cât și în ecografia generală 2D și 3D.

Slab sau Gras: Durerile de stomac sunt unele dintre cele mai comune suferințe. Cum ar trebui să le gestionăm?

Dr. Adriana Ionescu-Ciocâlteu: În primul rând, prin evitarea automedicației sau a leacurilor din vecini. Acest lucru poate întârzia un diagnostic corect și predispune la complicații. Din păcate, în era în care există tehnologie pentru diagnostic precoce și investigarea minim invazivă a stomacului, încă se ajunge în unitatea de primiri urgențe cu ulcere perforate, hemoragii digestive superioare sau tumori gastrice avansate. De dorit ar fi ca tratamentul actual al ulcerului să rămână conservator, iar cancerele stomacului să fie diagnosticate cât mai timpuriu încât să se poată preta la excizia endoscopică.

În cât timp o leziune gastrică lăsată netratată duce la complicații?

Depinde de tipul leziunii, de factorii favorizanți și de organismul fiecăruia. În situații de agresiune intensă a mucoasei gastrice, inflamația se poate produce și în decurs de câteva zile sau săptămâni, urmată mai devreme sau mai târziu de complicații, dacă persistă un context favorabil. Dacă vorbim despre cancere, acestea nu se formează de pe o zi pe alta. Ca urmare a unui cumul de factori favorizanți, se produc modificări la nivelul mucoasei gastrice care progresează în ani de zile.

Când e cazul să ne îngrijorăm și să solicităm ajutor medical?

Este indicat să se ceară sfatul medicului pentru orice durere abdominală persistentă, în special în suferințele cronice, care durează mai mult de patru săptămâni. În plus, există anumite semnale de alarmă care trebuie să orienteze nu numai către consultul gastroenterologic, ci și către investigații suplimentare. Din acestea fac parte scăderea involuntară în greutate, lipsa poftei de mâncare, vărsăturile, dificultatea la înghițit, anemia depistată la analize de laborator uzuale, istoricul de stomac rezecat, antecedentele familiale de cancere, modificările persistente ale tranzitului.

Ce afecțiuni sunt corelate cel mai des cu durerea de stomac?

Afecțiunile gastrice care pot conduce la durere sunt variate din punct de vedere al mecanismului, etiologiei și al gravității. Acestea pot fi de la gastrite de diferite etiologii (induse medicamentos, induse de bacteria Helicobacter Pylori etc.), ulcere cu etiologie similară până la tumori. Din păcate, intensitatea durerii de stomac nu se corelează cu gravitatea afecțiunii gastrice. Endoscopic putem vizualiza o gastrită ușoară și, totuși, disconfortul acuzat de către pacient să fie considerabil. Dimpotrivă, putem să diagnosticăm cancere gastrice, iar pacientul să aibă simptomatologie minoră. De asemenea, unii pacienți, în pofida durerii de stomac resimțite, au o mucoasă gastrică fără leziuni.

Având în vedere experiența pe care o aveți, care sunt cele mai importante greșeli de alimentație și stil de viață care conduc la îmbolnăvirea stomacului?

Majoritatea pacienților nu acordă importanță micului dejun și consumă cafea și/sau fumează „pe stomacul gol”. Acest obicei, alături de alți iritanți gastrici, precum consumul de antiinflamatoare pentru dureri articulare, dureri menstruale, dar și stresul conduc la inflamarea mucoasei gastrice. Cred că aceasta este situația cel mai frecvent întâlnită, mai ales în rândul tinerilor.

În goana după silueta de vis, multe persoane aleg să țină diete de slăbit drastice. Ce impact au acestea asupra sănătății stomacului? V-ați confruntat cu astfel de situații?

Este adevărat, văd frecvent repercusiunile unor diete drastice. Unii pacienți menționează ei înșiși debutul simptomatologiei digestive după o cură de slăbire, alteori este nevoie să insistăm pentru a corela influențele acestui fapt cu ceea ce descriu. Dietele pe cont propriu pot conduce atât către o patologie de tub digestiv superior (tulburări funcționale – dispepsie, gastrite, duodenite, ulcere), cât și la tulburări de tranzit și, aparent paradoxal, la accentuarea ficatului gras. La cei cu hepatosteatoză și supraponderalitate sau obezitate le menționez în mod special importanța scăderii în greutate controlată, de preferat cu ajutorul unui nutriționist. O scădere bruscă în greutate nu este o bucurie nici pentru stomac, nici pentru organism în general.

„Ajung uneori la concluzia că pacientul poate călca pragul cabinetului doar ca să își satisfacă curiozități de dietă, fără a fi dispus să își facă investigațiile necesare unui diagnostic sau să renunțe la factori de risc dovediți, așa cum este fumatul sau consumul de alcool.”

Ce afectează mai grav stomacul, excesele culinare sau înfometarea?

Ambele. Deși unii nutriționiști au menționat în studii anumite efecte pozitive ale înfometării intermitente, din punct de vedere gastroenterologic, consider că riscăm, din nou, un cerc vicios. Extremele, mai ales pe o perioadă de timp prelungită, nu aduc beneficii. Excesele culinare pot duce la distensie gastrică, indigestii, și vor fi resimțite ca senzație de plenitudine, balonare, durere abdominală, uneori senzație de greață, vărsături, scaune diareice. Creșterea în greutate pe seama consumului în exces favorizează, de asemenea, refluxul gastro-esofagian. Înfometarea, pe de altă parte, conduce, în timp, la gastrite, ulcere, boală de reflux gastro- esofagian. Lipsa alimentării determină dezechilibre ale pH-ului sucului gastric, care în mod normal ajută la digestie și la distrugerea bacteriilor.

Pentru sănătatea sistemului digestiv și a stomacului în mod special, care e frecvența ideală a meselor?

Clasic, cele trei mese principale. Obligatoriu, micul dejun care va asigura energia pentru o bună parte din zi. Cina nu foarte abundentă, la o oră rezonabilă, de dorit în intervalul 18:00-19:00, astfel încât să nu împovărăm digestia în timpul nopții. Metabolismul și nevoile nutriționale pot varia de la om la om, dar un interval între mese de 3-5 ore, în medie, este considerat acceptabil ca stomacul să se poată evacua după o masă obișnuită. Astfel, nu afectăm nici desfășurarea activităților zilnice, nici aciditatea gastrică și nici nu riscăm să mâncăm excesiv la următoarea masă pentru a compensa. Desigur, pentru pacienți cu anumite probleme de sănătate, cum sunt cei diabetici spre exemplu, trebuie respectate indicațiile particulare stabilite de către medicul curant.

„Durerea de stomac nu este simplu de gestionat de la distanță sau prin intermediari. Este nevoie să evaluăm pacientul și să cunoaștem tot contextul. De aceea, anamneza și examenul clinic în cabinetul medical sunt esențiale.”

Bem sau nu bem apă la masă? Ce se întâmplă dacă bem lichide în timp ce mâncăm?

Dacă vorbim despre apă plată, bem. Nu sunt validate concepțiile conform cărora apa va afecta digestia din cauza diluării sucurilor digestive. Băuturile carbogazoase, e drept, pot induce disconfort abdominal, balonare. Însă, ingestia de apă în timpul meselor sau după mese, chiar ajută digestia, este utilă organismului să poată absorbi nutrienți. De asemenea, hidratarea este esențială pentru sănătate, contribuie la prevenirea constipației.

Ce alimente ar trebui să privilegiem pentru a ne menține sănătatea stomacului?

Natura ne-a creat omnivori, iar dietele exclusiv vegane sunt la extremă și pot conduce la deficite nutriționale. Dieta mediteraneeană este actual considerată echilibrată și cea mai sănătoasă. Aceasta presupune consumul zilnic de salate, fructe, legume, zarzavaturi, cereale integrale, nuci, ulei de măsline, iar săptămânal carne de pasăre, pește, ouă, consum moderat de lactate, carnea roșie fiind permisă ocazional.

„«Ce am voie să mănânc?»  – este  o întrebare care stă pe buzele majorității pacienților, o aud de câteva ori pe zi. Din păcate, de multe ori capătă o importanță mai mare pentru unii dintre ei decât diagnosticul în sine și decât conduita terapeutică în ansamblu.”