01.10.2019
4273
Timp estimat de citire:
4 minute, 19 secundeAvând în vedere experiența pe care o aveți, care sunt cele mai importante greșeli de alimentație și stil de viață care conduc la îmbolnăvirea stomacului?
Majoritatea pacienților nu acordă importanță micului dejun și consumă cafea și/sau fumează „pe stomacul gol”. Acest obicei, alături de alți iritanți gastrici, precum consumul de antiinflamatoare pentru dureri articulare, dureri menstruale, dar și stresul conduc la inflamarea mucoasei gastrice. Cred că aceasta este situația cel mai frecvent întâlnită, mai ales în rândul tinerilor.
În goana după silueta de vis, multe persoane aleg să țină diete de slăbit drastice. Ce impact au acestea asupra sănătății stomacului? V-ați confruntat cu astfel de situații?
Este adevărat, văd frecvent repercusiunile unor diete drastice. Unii pacienți menționează ei înșiși debutul simptomatologiei digestive după o cură de slăbire, alteori este nevoie să insistăm pentru a corela influențele acestui fapt cu ceea ce descriu. Dietele pe cont propriu pot conduce atât către o patologie de tub digestiv superior (tulburări funcționale – dispepsie, gastrite, duodenite, ulcere), cât și la tulburări de tranzit și, aparent paradoxal, la accentuarea ficatului gras. La cei cu hepatosteatoză și supraponderalitate sau obezitate le menționez în mod special importanța scăderii în greutate controlată, de preferat cu ajutorul unui nutriționist. O scădere bruscă în greutate nu este o bucurie nici pentru stomac, nici pentru organism în general.
„Ajung uneori la concluzia că pacientul poate călca pragul cabinetului doar ca să își satisfacă curiozități de dietă, fără a fi dispus să își facă investigațiile necesare unui diagnostic sau să renunțe la factori de risc dovediți, așa cum este fumatul sau consumul de alcool.”
Ce afectează mai grav stomacul, excesele culinare sau înfometarea?
Ambele. Deși unii nutriționiști au menționat în studii anumite efecte pozitive ale înfometării intermitente, din punct de vedere gastroenterologic, consider că riscăm, din nou, un cerc vicios. Extremele, mai ales pe o perioadă de timp prelungită, nu aduc beneficii. Excesele culinare pot duce la distensie gastrică, indigestii, și vor fi resimțite ca senzație de plenitudine, balonare, durere abdominală, uneori senzație de greață, vărsături, scaune diareice. Creșterea în greutate pe seama consumului în exces favorizează, de asemenea, refluxul gastro-esofagian. Înfometarea, pe de altă parte, conduce, în timp, la gastrite, ulcere, boală de reflux gastro- esofagian. Lipsa alimentării determină dezechilibre ale pH-ului sucului gastric, care în mod normal ajută la digestie și la distrugerea bacteriilor.
Pentru sănătatea sistemului digestiv și a stomacului în mod special, care e frecvența ideală a meselor?
Clasic, cele trei mese principale. Obligatoriu, micul dejun care va asigura energia pentru o bună parte din zi. Cina nu foarte abundentă, la o oră rezonabilă, de dorit în intervalul 18:00-19:00, astfel încât să nu împovărăm digestia în timpul nopții. Metabolismul și nevoile nutriționale pot varia de la om la om, dar un interval între mese de 3-5 ore, în medie, este considerat acceptabil ca stomacul să se poată evacua după o masă obișnuită. Astfel, nu afectăm nici desfășurarea activităților zilnice, nici aciditatea gastrică și nici nu riscăm să mâncăm excesiv la următoarea masă pentru a compensa. Desigur, pentru pacienți cu anumite probleme de sănătate, cum sunt cei diabetici spre exemplu, trebuie respectate indicațiile particulare stabilite de către medicul curant.
„Durerea de stomac nu este simplu de gestionat de la distanță sau prin intermediari. Este nevoie să evaluăm pacientul și să cunoaștem tot contextul. De aceea, anamneza și examenul clinic în cabinetul medical sunt esențiale.”
Bem sau nu bem apă la masă? Ce se întâmplă dacă bem lichide în timp ce mâncăm?
Dacă vorbim despre apă plată, bem. Nu sunt validate concepțiile conform cărora apa va afecta digestia din cauza diluării sucurilor digestive. Băuturile carbogazoase, e drept, pot induce disconfort abdominal, balonare. Însă, ingestia de apă în timpul meselor sau după mese, chiar ajută digestia, este utilă organismului să poată absorbi nutrienți. De asemenea, hidratarea este esențială pentru sănătate, contribuie la prevenirea constipației.
Ce alimente ar trebui să privilegiem pentru a ne menține sănătatea stomacului?
Natura ne-a creat omnivori, iar dietele exclusiv vegane sunt la extremă și pot conduce la deficite nutriționale. Dieta mediteraneeană este actual considerată echilibrată și cea mai sănătoasă. Aceasta presupune consumul zilnic de salate, fructe, legume, zarzavaturi, cereale integrale, nuci, ulei de măsline, iar săptămânal carne de pasăre, pește, ouă, consum moderat de lactate, carnea roșie fiind permisă ocazional.
„«Ce am voie să mănânc?» – este o întrebare care stă pe buzele majorității pacienților, o aud de câteva ori pe zi. Din păcate, de multe ori capătă o importanță mai mare pentru unii dintre ei decât diagnosticul în sine și decât conduita terapeutică în ansamblu.”
Intoleranță sau alergie la gluten: simptome și management
21.03.2024