Legătura dintre stres și îngrășare explicata pe larg

Timp estimat de citire:

9 minute, 49 secunde

Despre legătura dintre stres și acumularea de kilograme în plus vom vorbi și noi pe parcursul acestui articol, din care poți afla explicațiile pentru acest fenomen, efectele sale negative precum și principalele modalități pentru a-l controla și a-l preveni.   

Combinația de magneziu și complexul de vitamina B (B1, B2, B3, B5, B6, B12 și acid folic) pe care o conține Magneziu B Complex de la Benesio contribuie la metabolismul energetic normal, la reducerea oboselii și extenuarii, la menținerea sănătății psihice și la funcționarea normală a sistemului nervos.

Ce este stresul

Contrar percepției generale, stresul este o reacție benefică, menită să protejeze organismul și chiar să salveze viața în situații percepute ca fiind o amenințare. Vorbim așadar de un mecanism de apărare, care se declanșează atunci când creierul percepe un potențial pericol. În astfel de situații, trimite semnale prin impulsuri nervoase către glandele suprarenale, care secretă hormoni specifici ce pregătesc organismul să facă  față pericolului.

Există două tipuri de stres, în funcție de natura amenințării percepute și de reacțiile specifice ale organismului. Primul tip este stresul acut care se manifestă pe termen scurt ca o reacție tip „luptă sau fugi” în fața unui pericol iminent. Acest tip de stres este benefic iar în anumite situații poate salva viața, adaptând funcțiile vitale și nivelul de energie astfel încât organismul să facă față respectivei situații și să se salveze.

Atunci când situațiile percepute ca pericol persistă pe o perioadă ce poate dura săptămâni, luni sau chiar ani, apare stresul cronic. La bază, scopul său este tot acela de a proteja organismul, însă faptul că se manifestă pe termen lung îl face nociv, declanșând o serie de probleme printre care și îngrășarea.

Ce se întâmplă în organism când ești stresat/ă

Așa cum spuneam, stresul pornește din creier, care percepe un pericol iminent sau potențial și transmite semnale glandelor suprarenale pentru a secreta hormoni specifici care să pregătească organismul să facă față. Este vorba de adrenalină, noradrenalină și cortizol, ce accelerează unele funcții vitale și încetinesc alte procese pentru a conferi un plus de energie mușchilor și altor structuri care trebuie să acționeze rapid. Astfel, în condiții de stres acut se accelerează ritmul cardiac și crește tensiunea pentru a direcționa mai mult sânge în mușchi, crește ritmul respirației pentru o mai bună oxigenare iar corpul produce o cantitate mai mare de energie direcționată către mușchi și organele implicate în această reacție rapidă. După ce amenințarea dispare, se reduce și efectul acestor hormoni iar funcțiile organismului revin la normal.

În condițiile în care factorul generator de stres persistă, glandele suprarenale continuă să secrete cortizol care este cunoscut și sub denumirea de „hormonul stresului”. Acesta controlează metabolismul și producția de energie, precum și reglarea tensiunii, ritmului cardiac, respirației și altor procese necesare în condiții de stres. Pe termen scurt, rolul cortizolului este unul benefic însă pe termen lung, așa cum se întâmplă în cazul stresului cronic, efectele sale devin nocive, deși la bază au rolul de a proteja.  

De ce apare excesul ponderal în condiții de stres

Trebuie precizat că doar stresul cronic este asociat cu acumularea de kilograme în plus, dat fiind faptul că se manifestă pe o perioadă îndelungată și generează  o serie de schimbări în organism datorate acțiunii cortizolului. Acest hormon continuă să „își facă treaba” protejând organismul însă, beneficiile sale sunt valabile doar pe termen scurt. În condiții de stres cronic, organismul tinde să economisească energie și să își facă rezerve de resurse energetice sub efectul cortizolului. Astfel, metabolismul încetinește iar corpul arde mai puține calorii și totodată se intensifică apetitul pentru alimente bogate în carbohidrați, care eliberează rapid cantități mari de glucoză. Crește astfel aportul de calorii iar organismul arde doar o parte dintre ele, în timp ce surplusul este stocat sub formă de grăsime, care se depune preponderent în zona abdominală.

Pe de altă parte, stresul cronic cauzează și tulburări de somn iar acestea la rândul lor duc la dezechilibre ale hormonilor care controlează senzația de foame și cea de sațietate. Concret, lipsa somnului crește apetitul pe fondul secreției sporite de grelină – hormonul foamei – iar senzația de sațietate este de scurtă durată din cauza secreției reduse de leptină.

Așadar, acumularea de grăsime este asociată doar cu stresul cronic și se datorează acțiunii prelungite a cortizolului, care încetinește metabolismul, favorizează formarea de țesut adipos, crește apetitul și totodată duce la tulburări de somn care generează la rândul lor un apetit crescut. O altă cauză constă în faptul că acest apetit crescut nu este orientat către alimente sănătoase, cu puține calorii, ci către dulciuri, grăsimi și alte alimente cu un aport caloric crescut.

Cum recunoști ușor stresul cronic

Stresul cronic se manifestă atât în plan fizic, cât și psihic, iar simptomele pot să difere de la caz la caz, apărând pe măsură ce perioada de expunere la factorul sau factorii generatori se prelungește. Creșterea apetitului și mâncatul compulsiv sunt două simptome care au legătură cu subiectul materialului de față, la fel și creșterea rapidă în greutate. Oboseala persistentă și senzația de slăbiciune reprezintă efectul tulburărilor de somn, iar deseori sunt însoțite de dureri de cap. Tensiunea musculară, palpitațiile, tulburările digestive și transpirația excesivă completează lista simptomelor în plan fizic.

Stresul cronic afectează și activitatea cerebrală, generând stări prelungite de iritabilitate sau schimbări bruște de dispoziție. Lipsa motivației, lipsa de interes chiar și pentru activitățile plăcute sau preferate și dificultatea de a duce la bun sfârșit sarcinile zilnice sunt alte manifestări frecvente ale stresului cronic.   

Ce alte probleme pot genera stresul și excesul ponderal

Riscurile asociate stresului cronic nu se reduc doar la inconvenientele estetice datorate kilogramelor în plus, ci includ și o serie de probleme de sănătate ce pot surveni pe parcurs. Excesul ponderal este unul dintre factorii de risc pentru apariția diabetului, risc amplificat și de faptul că stresul cronic duce și la o creștere a glicemiei pe fondul apetitului pentru de alimente care conțin carbohidrați. De asemenea, consumul excesiv de grăsimi saturate este asociat cu creșterea nivelului de colesterol rău (LDL), care duce la apariția hipertensiunii arteriale și a multor boli de natură cardiovasculară.

O parte din grăsimea acumulară pe fond de stres cronic se acumulează în ficat, ceea ce poate duce la un moment dat la apariția steatozei hepatice – o afecțiune asimptomatică ce poate genera apariția cirozei non-alcoolice și chiar a cancerului la ficat.

Alimentația excesivă duce și la suprasolicitarea sistemului digestiv, în condițiile în care stresul cronic încetinește digestia pentru a conserva mai eficient resursele de energie. Astfel se poate ajunge și la tulburări precum balonarea, diareea, constipația  sau refluxul gastroesofagian.

Slăbirea imunității face ca organismul să devină mai vulnerabil în fața agenților patogeni și mai predispus la infecții, alte probleme frecvente fiind și apariția eczemelor și a diferite alte forme de dermatită.

Nu în ultimul rând, stresul cronic are un impact negativ și asupra psihicului, ce poate fi amplificat și de apariția excesului ponderal. Pe acest fond apar stări de anxietate, depresie, atacuri de panică sau dificultăți de concentrare și memorare de noi informații.

Cum să lupți cu stresul și excesul de kilograme

Stresul este aproape imposibil de evitat pentru că în fiecare zi ne confruntăm cu situații care activează mecanismul descris anterior și pregătesc organismul să facă față potențialelor amenințări. De aceea este important să știi cum să gestionezi stresul pentru a evita ca acesta să capete o formă cronică și să previi totodată toate consecințele nedorite.

Este important în acest sens să faci cât mai multă mișcare, de preferat cel puțin 30 de minute pe zi. Activitățile fizice intense determină secreția de endorfine numite și „hormonul fericirii”, reducând totodată producția de cortizol. De asemenea, mișcarea ajută la reducerea excesului ponderal, accelerând metabolismul și determinând corpul să ardă mai multe calorii.

Odihna este  un alt element important, iar în acest sens se recomandă  7-9 ore de somn pe noapte, după un program fix pe care să-l respecți zi de zi. Astfel se reglează atât secreția de cortizol, cât și hormonii ce controlează foamea și senzația de sațietate.

Dacă te confrunți frecvent cu situații generatoare de stres e recomandat să apelezi la tehnici de relaxare precum exercițiile de respirație, meditația sau exercițiile yoga. De asemenea, găsește-ți timp în fiecare zi pentru activitățile relaxante sau care îți fac plăcere.

Ce rol are alimentația

O atenție deosebită trebuie acordată și dietei, care ajută atât în controlul greutății, cât și în managementul stresului. Astfel, consumul de pește gras precum somonul, macroul, tonul sau sardinele contribuie la reducerea nivelului de cortizol datorită acțiunii acizilor grași Omega-3. De asemenea, grăsimile nesaturate și magneziul din nuci și semințe au efect relaxant asupra sistemului nervos, iar cerealele integrale, fructele și legumele mențin senzația de sațietate și îmbunătățesc digestia datorită fibrelor pe care le conțin.

Carnea slabă este o sursă importantă de vitamine din complexul B care contribuie la secreția de dopamină și serotonină – neurotransmițători ce controlează starea de spirit – și totodată sprijină metabolismul energetic.

Pe de altă parte, există și alimente care favorizează stresul și totodată excesul ponderal și care e bine să fie evitate sau cel puțin consumate ocazional și în cantități moderate. Astfel, dulciurile provoacă vârfuri glicemice constând în creșteri bruște ale glicemiei urmate de scăderi la fel de bruște, care sunt percepute de organism ca un factor de stres, nemaivorbind de faptul că au un aport caloric ridicat. Aceleași oscilații ale glicemiei sunt cauzate și de alte alimente care conțin carbohidrați simpli, cum ar fi produsele din făină rafinată.

Prăjelile, margarina, produsele fast-food și alte alimente preparate cu uleiuri hidrogenate conțin grăsimi trans, care favorizează procesul inflamator în organism constituind astfel un alt factor de stres.