Guma de mestecat, sanatoasa sau nu?

Guma de mestecat… unii o iubesc, altii o detesta, dar nimeni nu poate spune ca nu a utilizat-o niciodata. De la “Gumela” Epocii de Aur, la guma Turbo cu surprize sau la alte marci care se gasesc astazi pe piata, guma de mestecat trebuie considerata ca fiind mai mult sau mai putin prezenta in viata fiecaruia dintre noi. Este sanatos sau nu sa mestecam guma?

Guma de mestecat nu este un produs modern, asa cum s-ar crede. In forme destul de diferite de cele din prezent, ea a existat si in trecut: grecii antici mestecau rasina arborelui de mastic, mayasii, seva arborelui Sapodilla. In 1848, in SUA, a fost fabricata si vanduta prima guma comerciala si in 1869 ea a fost patentata. Guma Wrigly apare in 1914, avand cele doua arome si astazi populare, de menta si de fructe. In Primul Razboi Mondial, soldatii au fost incurajati sa mestece guma, despre care se considera a fi un factor care elibereaza de stres. Ulterior, la guma s-a adaugat cofeina, iar utilizarea ei a fost considerata, pe buna dreptate, o solutie de igienizare a cavitatii bucale atunci cand spalatul pe dinti nu este posibil.

Studii moderne au aratat ca mestecatul este un act fiziologic care, intr-adevar, creste puterea de concentrare si relaxeaza. Poate de aceea suntem tentati sa rontaim cate ceva in timpul zilei. Guma este din acest punct de vedere o solutie mai buna decat alte produse “de rontait”(chipsuri, snacksuri). Un studiu german din 2009 a dovedit ca scolarii care mestecau guma au avut performante mai bune la matematica decat colegii lor. incurajator, nu?!

Compozitia gumei de mestecat
Initial, guma s-a fabricat exact din seva arborelui pe care o mestecau si mayasii. Produsul purta numele de chicle. Au existat si variante cu ceara de albine si/sau parafina. Dupa Al Doilea Razboi Mondial s-a inceput fabricarea gumei din latex artificial, la care s-au adaugat aditivi care sa permita pastrarea aromei pe timp mai indelungat si sa previna cresterea sau scaderea consistentei  produsului in decursul timpului petrecut in cavitatea bucala. Un element de baza al compozitiei este substanta care ii confera gustul dulce. Gumele mai vechi si din ce in ce mai putine din cele moderne sunt indulcite cu zahar. Acest aspect ridica probleme, pentru ca mentinerea zaharului in contact cu dintii are efect cariogen. De aceea tot mai multe gume sunt indulcite cu polialcooli, substante cu gust dulce, dar care nu au actiune cariogena. Dintre toti polialcooli, xilitolul s-a bucurat de cel mai mare succes, pentru ca are, in plus fata de alti compusi similari, o activitate anticariogena suplimentara, prin inhibarea dezvoltarii florei de fermentatie care descompune in mod obisnuit zaharidele ajunse in cavitatea bucala prin alimente. Astfel este impiedicata formarea de acizi agresivi de catre germenii din placa bacteriana si, implicit, atacul exercitat de pH-ul redus asupra smaltului.
 
Mesteci guma si previi cariile
Numeroase studii facute pe subiecti de diferite varste au dovedit-o, si nu a fost vorba de studii finantate de companiile producatoare… Orice guma de mestecat stimuleaza mecanismele naturale de autocuratare a dintilor, prin cresterea salivatiei si a frecarii mucoasei jugale si limbii de suprafetele dentare. In plus, gumele cu xilitol aduc beneficiile acestui compus. In gume se mai pot adauga substante cu pH alcalin, care contribuie si la scaderea pH-ului bucal, fluor, a carui actiune stomatologica pozitiva este binecunoscuta, calciu etc. Indeosebi folosirea gumei intre mese, mai ales daca periajul nu este la indemana, reprezinta un obicei pozitiv, care trebuie incurajat.

Cateva studii noi au dovedit eficienta folosirii gumei in cazul subiectilor care doresc sa scada in greutate. Se pare ca mestecatul nu are efecte negative, ci asigura o indepartare temporara a senzatiei de foame si o amanare a momentului in care se vor ingera alimente.

Asadar, fara a face excese, guma de mestecat este o placere permisa, fie ca va place gustul de menta, cel de scortisoara sau cel de tutti frutti.