Doar 5 zile de dietă nesănătoasă pot declanșa efectele obezității asupra creierului

Timp estimat de citire:

4 minute, 26 secunde

Dacă obișnuiești să dai iama în dulciuri și snaks-uri, spunându-ți că n-are ce să ți se întâmple, în ideea că-ți vrei relua cât de curând bunele obiceiuri alimentare, află că este un alt fel de a-ți fura singur căciula.

O echipă de cercetători de la Universitatea din Tübingen, Germania, a scos la iveală un pericol nebănuit până acum. Oamenii de știință au descoperit că alimentele ultra-procesate, bogate în calorii, pot reduce semnificativ sensibilitatea la insulină, la nivel cerebral, în cazul persoanelor sănătoase. Asta chiar și în contextul unui consum pe termen scurt. Surprinzător și grav, deopotrivă, este faptul că acest efect persistă, inclusiv după revenirea la o dietă normală.

Creierul și dezvoltarea obezității

Distribuția nesănătoasă a grăsimii și creșterea continuă în greutate sunt legate de răspunsul creierului la insulină. La o persoană sănătoasă, pe lângă faptul că ajută glucoza din sânge să ajungă la celulele musculare pentru a fi folosită ca energie după o masă, insulina participă la controlul apetitului, acționând asupra receptorilor pentru insulină din hipocamp şi din cortexul cerebral. Practic, acest hormon este folosit pentru a-i semnala corpului că nu mai e nevoie de hrană, contribuind astfel la reducerea aportului alimentar. La persoanele cu obezitate, în schimb, insulina își pierde capacitatea de a regla obiceiurile alimentare.

Nu toate creierele răspund la insulină în același fel

Este important de menționat că răspunsul creierului la insulină poate varia de la o persoană la alta, în funcție de mai mulți factori. Multe persoane au un răspuns slab sau absent la insulină în creier, fenomen cunoscut cu denumirea de „rezistență la insulină cerebrală”. Cei afectați se confruntă cu mai multe pofte alimentare și au mai multă grăsime abdominală.

Acumularea de grăsime poate promova obezitatea și, prin urmare, poate contribui semnificativ la rezistența la insulină. Cu cât sunt mai multe celule de grăsime, în special în zona abdominală, cu atât insulină este mai puțin eficientă. Grăsimea este un țesut metabolic activ și eliberează substanțe mesager care favorizează la dezvoltarea rezistenței la insulină.

Totuși, semnele de scădere a sensibilității la insulină în creier pot fi observate cu mult înainte de a vorbi despre obezitate, definită ca un indice de masă corporală (IMC) de peste 30. Acesta se calculează prin împărțirea greutății (în kilograme) la pătratul înălțimii (în metri) și are limitări considerabile. Tocmai de aceea, în evaluarea riscurilor pentru sănătate, măsurarea procentajului de grăsime corporală e cu mult mai important decât IMC-ul.

Constatări care să ne dea de gândit

În cadrul experimentului lor, cercetătorii germani au monitorizat efectele consumului unui surplus de 1.500 de calorii, constând în ciocolată și chipsuri. După doar cinci zile de dietă nesănătoasă, sensibilitatea la insulină în creierele participanților sănătoși s-a redus drastic. Vorbim de simptome care, până acum, au fost observate, în majoritatea cazurilor, la persoanele obeze.

Chiar și la o săptămână după revenirea la o dietă normală, scanările RMN au arătat o sensibilitate la insulină scăzută în continuare, la nivel cerebral. Deși nu a existat o creștere semnificativă a greutății, perioada scurtă a fost suficientă pentru ca grăsimea hepatică să crească semnificativ.

Se pare că obezitatea nu este doar o problemă de alimentație nesănătoasă și lipsă de exercițiu. De asemenea, are mult de-a face cu adaptarea răspunsului la insulină al creierului în funcție de schimbările dietetice pe termen scurt, înainte de a apărea orice creștere semnificativă în greutate.

Și, totuși, rezistența la insulină în creier este o problemă permanentă? În trecut, s-a demonstrat că exercițiile fizice regulate pentru o perioadă determinată pot restabili sensibilitatea la insulină a creierului la persoanele supraponderale și obeze. Se poate presupune că acest lucru ar putea fi valabil și pentru persoanele cu o greutate normală.

Reamintim că numărul persoanelor obeze la nivel mondial s-a dublat în ultimele două decenii și, din păcate, nu avem semnale că această tendință se va încheia prea curând.

Noile descoperiri sunt cu atât mai valoroase în acest context. Ne arată că rolul creierului trebuie luat în considerare, deoarece mecanismele din corp care duc la obezitate sunt mult mai complexe decât o dietă nesănătoasă și lipsa exercițiilor fizice.

Surse:

https://theconversation.com/short-term-dietary-changes-can-lead-to-obesity-shows-research-250939

https://www.nature.com/articles/s42255-025-01226-9

https://royalsocietypublishing.org/doi/10.1098/rstb.2022.0214?url_ver=Z39.88-2003&rfr_id=ori%3Arid%3Acrossref.org&rfr_dat=cr_pub++0pubmed