Despre gută, o afecțiune cauzată de stilul de viață
Guta, o formă de artrită inflamatorie, este adesea denumită boală a stilului de viață datorită asocierii sale puternice cu obiceiurile alimentare și cu alegerile legate de stilul de viață. Se caracterizează prin episoade bruște și severe de durere, roșeață și umflături la nivelul articulațiilor, afectând cel mai frecvent degetul mare de la picior. Înțelegerea gutei, a cauzelor sale, a simptomelor și a strategiilor de gestionare sunt esențiale pentru cei care sunt la risc sau suferă de această afecțiune dureroasă.
18.07.2024
Timp estimat de citire:
6 minute, 33 secundeCe este guta?
Guta este cauzată de acumularea de cristale de acid uric în articulații, ceea ce duce la inflamație și dureri intense. Cristalele se formează atunci când există niveluri ridicate de acid uric în sânge. Acidul uric este un produs rezidual apărut în timpul descompunerii purinelor, care se găsesc în anumite alimente și băuturi, precum și în mod natural în organism.
În condiții normale, acidul uric este dizolvat în sânge și excretat prin rinichi în urină. Cu toate acestea, atunci când organismul produce prea mult acid uric sau când rinichii excretă prea puțin, acidul uric se poate acumula, formând cristale ascuțite, ca niște ace, în articulații.
Guta: la ce simptome să fii atent/ă
În gută, simptomele apar adesea brusc și, de obicei, noaptea. Cele mai frecvente simptome includ:
- Durere articulară intensă: guta afectează de obicei degetul mare de la picior, dar poate apărea și la nivelul gleznelor, genunchilor, coatelor, încheieturilor și degetelor. Durerea este adesea severă în primele 12 până la 24 de ore.
- Disconfort persistent: după ce durerea cea mai severă dispare, un anumit disconfort articular poate dura de la câteva zile la câteva săptămâni. Atacurile ulterioare de gută sunt susceptibile să dureze mai mult și să afecteze mai multe articulații.
- Inflamație și roșeață: articulația sau articulațiile afectate devin umflate, sensibile, calde și roșii.
- Gamă limitată de mișcări: pe măsură ce guta progresează, este posibil ca articulațiile să nu se mai miște la fel de bine cum ar trebui.
Cauze și factori de risc pentru gută
Mai mulți factori pot contribui la apariția gutei, dintre care mulți sunt legați de stilul de viață și de obiceiurile alimentare:
- Dieta: consumul unei diete bogate în purine poate crește nivelul de acid uric și poate duce la dezvoltarea de gută. Alimente precum carnea roșie, organele și anumite fructe de mare (precum sardinele și scoicile) sunt bogate în purine. Băuturile alcoolice, în special berea, și băuturile îndulcite cu fructoză pot crește, de asemenea, nivelurile de acid uric.
- Obezitatea: supraponderalitatea și obezitatea cresc riscul de gută deoarece organismul produce mai mult acid uric, iar rinichii îl elimină mai greu.
- Condiții medicale: afecțiuni precum hipertensiunea arterială netratată, diabetul, sindromul metabolic, bolile cardiace și renale pot crește riscul de gută.
- Anumite medicamente: unele medicamente, inclusiv diureticele tiazidice, aspirina în doze mici și medicamentele imunosupresoare utilizate pentru transplanturile de organe, pot crește nivelul de acid uric.
- Antecedente familiale: un istoric familial de gută îți poate crește riscul de a dezvolta gută.
- Vârsta și sexul: guta este mai frecventă la bărbați, în primul rând pentru că femeile tind să aibă niveluri mai scăzute de acid uric. Cu toate acestea, nivelurile de acid uric ale femeilor se apropie de cele ale bărbaților după menopauză, ceea ce face ca guta să fie mai frecventă la femei la vârste înaintate.
Guta: diagnostic și tratament
Diagnosticarea gutei implică o combinație de examinare fizică, istoric medical și teste specifice:
- Testul lichidului articular: un medic poate utiliza un ac pentru a extrage lichid din articulația afectată. Cristalele de acid uric pot fi observate atunci când lichidul este examinat la microscop.
- Analiză de sânge: un test de sânge poate măsura nivelul de acid uric, deși un nivel ridicat de acid uric nu înseamnă neapărat gută.
- Imagistică: radiografiile, ultrasunetele și tomografiile pot ajuta la detectarea cristalelor și la excluderea altor cauze ale inflamației articulare, pentru a stabili corect diagnosticul de gută.
Opțiuni de tratament
Obiectivele principale ale tratamentului gutei sunt ameliorarea durerii și inflamației, prevenirea atacurilor viitoare și evitarea complicațiilor. Strategiile de tratament includ:
Medicamente:
- Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS): cum ar fi ibuprofenul și naproxenul, pentru a reduce durerea și inflamația.
- Colchicină: un medicament antiinflamator care poate fi eficient dacă este administrat imediat după apariția simptomelor.
- Corticosteroizi: cum ar fi prednisonul, pentru a controla inflamația și durerea.
- Medicamente pentru scăderea acidului uric: cum ar fi allopurinol și febuxostat, pentru a reduce nivelul acidului uric.
Modificări ale stilului de viață și ale regimului alimentar: efectuarea de schimbări în stilul de viață este esențială în gestionarea gutei:
- Evită alimentele bogate în purină: limitează consumul de carne roșie, organe și anumite fructe de mare.
- Redu consumul de alcool: în special berea și băuturile spirtoase, care pot crește nivelul de acid uric.
- Hidratare: consumul abundent de apă ajută rinichii să excrete acidul uric mai eficient.
- Menține o greutate sănătoasă: pierderea treptată în greutate poate ajuta la reducerea nivelului de acid uric fără a provoca schimbări rapide care ar putea precipita un atac.
Monitorizare regulată: controale regulate la medic pentru a monitoriza nivelurile de acid uric și pentru a ajusta tratamentul după cum este necesar.
Complicațiile gutei
Guta netratată poate duce la mai multe complicații, printre care:
- Tofi: în timp, cristalele se pot forma sub piele în noduli numiți tofi. Tofii pot deveni umflați și sensibili în timpul atacurilor de gută și pot provoca leziuni articulare permanente dacă nu sunt tratați.
- Pietre la rinichi: acidul uric în exces se poate acumula în tractul urinar, ducând la formarea de pietre la rinichi.
- Afectarea articulațiilor: atacurile recurente de gută pot duce la artrită cronică și leziuni articulare permanente.
Cum previi guta
Strategiile de prevenire sunt esențiale pentru cei/cele care prezintă risc de gută sau pentru persoanele care au suferit deja atacuri de gută. Măsurile preventive cheie includ:
- Modificări dietetice: adoptarea unei diete sărace în purine poate reduce semnificativ riscul de gută. Concentrează-te pe o dietă bogată în legume, fructe, cereale integrale și produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi. Evită băuturile zaharoase și limitează consumul de alcool.
- Exerciții fizice regulate: activitatea fizică ajută la menținerea unei greutăți sănătoase și reduce riscul de gută. Fă exerciții fizice regulate și moderate, cum ar fi mersul pe jos, înotul sau ciclismul.
- Menținerea hidratării: consumul zilnic de apă din abundență ajută la eliminarea acidului uric din organism, reducând riscul de formare a cristalelor în articulații.
- Controale medicale regulate: monitorizarea regulată a nivelului de acid uric și menținerea programărilor medicale pot ajuta la gestionarea și prevenirea gutei.
Adoptarea unui stil de viață sănătos nu numai că ajută la gestionarea gutei, dar contribuie și la bunăstarea generală, subliniind importanța gestionării proactive a sănătății. Dacă suspectezi că ai gută sau prezinți un risc crescut de a dezvolta afecțiunea, consultă un medic pentru sfaturi personalizate și opțiuni de tratament. Prin adoptarea unei abordări proactive, poți gestiona în mod eficient guta și te poți bucura de o viață mai sănătoasă și mai activă.
Surse: https://www.healthdirect.gov.au/gout
https://www.healthline.com/health/gout
https://medlineplus.gov/gout.html
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/gout/symptoms-causes/syc-20372897
https://www.niams.nih.gov/health-topics/gout
Ce este acidoza metabolică si cum îți poate afecta sănătatea?
03.10.2024