Dislipidemie: ce este, ce rol joacă alimentația și ce soluții există
Articol verificat de: Dr. Ecaterina Zoican
Se estimează că în prezent un procent foarte ridicat din populația globală suferă de dislipidemie, care nu este o boală, așa cum poate părea la prima vedere, ci o stare metabolică determinată de un dezechilibru al grăsimilor din sânge. Aceste grăsimi se numesc generic lipide (denumire cu origine în limba greacă în care „lipos” înseamnă „grăsime”) iar cunoscând acest lucru e lesne de înțeles și etimologia termenului dislipidemie, care se referă la un nivel anormal al grăsimilor prezente în sânge.
25.05.2026
Timp estimat de citire:
7 minute, 7 secundeDincolo de semantică, dislipidemia poate sta la baza unor probleme de sănătate dacă nu este depistată la timp iar nivelul grăsimilor nu este restabilit și menținut în limitele normale. Principalul impediment în acest caz constă în faptul că persoanele cu dislipidemie nu prezintă simptome în fazele incipiente și nici mai avansate, iar astfel acest dezechilibru al grăsimilor se accentuează treptat fără ca organismul să dea vreun semn. Apariția simptomelor coincide cel mai adesea cu debutul unor probleme mai grave cauzate de dislipidemie, iar acestea pot fi prevenite prin efectuarea cu regularitate a unor analize de rutină.
Ce înseamnă dislipidemie
În sânge există două tipuri principale de lipide, respectiv colesterolul și trigliceridele. La rândul său, colesterolul este de două tipuri, respectiv colesterolul HDL considerat bun și colesterolul LDL, supranumit și colesterol rău. Pentru fiecare din aceste grăsimi există anumite valori de referință iar despre dislipidemie se poate vorbi atunci când valorile trigliceridelor și/sau colesterolului rău depășesc limita normală dar și atunci când colesterolul bun este la un nivel scăzut. În cele mai multe cazuri, la persoanele cu dislipidemie analizele indică atât o creștere a nivelului colesterolului rău și a trigliceridelor, cât și o scădere a colesterolului bun, însă există și situații în care doar una sau doua categorii de lipide să înregistreze valori anormale.
Tipuri de dislipidemie
În funcție de natura cauzelor determinante, putem vorbi de două tipuri de dislipidemie pe care le prezentam în cele ce urmează.
Dislipidemie primară
Are la bază o mutație generică ce determină producerea excesivă și eliminarea defectuoasă de trigliceride și colesterol rău, ceea ce duce în mod firesc la creșterea nivelului acestor grăsimi în sânge. Această mutație se transmite ereditar, fiind prezentă de la naștere, astfel că dislipidemia primară se manifestă încă de la vârste fragede și este o problemă caracteristică mai multor membri ai familiei.
Dislipidemie secundară
Este acel tip de dislipidemie dobândit pe parcursul vieții și apare ca o consecință a unor factori ce țin de stilul de viață dar și a unor probleme de sănătate. Astfel, sedentarismul, alimentația nesănătoasă, consumul excesiv de alcool, fumatul pot duce în timp la dislipidemie secundară, care poate fi determinată și de obezitate, boli hepatice sau renale, diabet și alte afecțiuni metabolice, diferite afecțiuni endocrine, dar și de administrarea unor medicamente.

Cum se poate ajunge la dislipidemie prin alimentație
Am menționat mai devreme printre cauzele determinante și alimentația, care este atât un factor de risc în apariția dislipidemiei secundare, cât și un instrument pentru corectarea valorilor lipidelor. Astfel, o dietă bogată în grăsimi saturate și în grăsimi trans poate cauza dislipidemie secundară întrucât determină în mod direct creșterea nivelului colesterolului rău. Grăsimile saturate sunt specifice în general produselor de origine animală, fiind prezente în cantități mai mari în carnea grasă, untură, slănină, unt, smântână, cașcaval, produse tip fast-food, mezeluri și alte alimente din carne ultraprocesate. De cealaltă parte, grăsimile trans se formează în urma procesului de hidrogenare a uleiurilor vegetale, ce are loc la temperaturi înalte. De aceea alimentele prăjite în ulei conțin astfel de grăsimi al căror procent este cu atât mai ridicat cu cât același ulei este folosit de mai multe ori și cu cât acesta se încinge la temperaturi mai înalte. Totodată, grăsimi trans se găsesc și în margarină și produsele de patiserie preparate cu uleiuri hidrogenate pentru a se menține proaspete mai mult timp.
Grăsimile saturate și cele trans conținute de alimentele amintite sunt absorbite prin intestin în sânge și ajung în ficat, unde sunt metabolizate în colesterol LDL.
Tot în ficat se formează și trigliceridele, al căror nivel crește pe fondul consumului excesiv de dulciuri, paste și produse de patiserie din făină rafinată, alcool, sucuri îndulcite. Chiar și alimentele sănătoase consumate în exces pot cauza dislipidemie secundară dacă numărul de calorii excedă în mod constant necesarul zilnic, ceea ce duce la o creștere a nivelului de trigliceride.
În același timp, o dietă săracă în grăsimi nesaturate, care se găsesc preponderent în pește, fructe de mare, avocado, uleiuri vegetale nerafinate, nuci și semințe contribuie la scăderea valorilor de colesterol bun, implicit la dislipidemie.
Care sunt riscurile asociate cu dislipidemia
Dislipidemia se numără printre principalii factori de risc pentru bolile cardiovasculare, stând la baza unor afecțiuni precum hipertensiunea arterială, ateroscleroza, boala arterială periferică sau au unor evenimente cardiovasculare grave așa cum sunt infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral.
Colesterolul rău acumulat în exces începe să se depună pe interiorul vaselor de sânge formând mici depozite de grăsime numite plăci de aterom. Cu timpul, aceste plăci se îngroașă, ceea ce duce la îngustarea vaselor de sânge și la reducerea elasticității pereților acestora. Astfel apare ateroscleroza, care constă în depunerea colesterolului rău în interiorul arterelor. Îngustarea arterelor și reducerea elasticității duce la creșterea presiunii cu care sângele circulă în interiorul acestora și apariția hipertensiunii arteriale. Inima este astfel supusă unui efort tot mai intens, ceea ce duce la îngroșarea mușchiului cardiac, care se dezvoltă pentru a face față suprasolicitării. Apare astfel hipertrofia cardiacă ce afectează funcționarea normală a inimii, scade volumul de sânge pe care aceasta îl pompează și poate duce la insuficiență cardiacă.
Plăcile de aterom pot înfunda vasele mici de sânge cauzând boala arterială periferică sau infarct miocardic, dacă vasele afectate sunt cele care irigă mușchiul inimii.
Există și riscul ca fragmente din plăcile de aterom să se desprindă și să fie purtate de fluxul sanguin până în creier, unde înfundă vasele mici de sânge, cuzând accident vascular cerebral.

Tratamentul recomandat pentru dislipidemie
Stabilirea tratamentului adecvat pentru dislipidemie se face în funcție de cauzele care au dus la valorile anormale ale lipidelor. Aceste valori pot fi ușor depistate prin intermediul analizelor de sânge, iar rezultatele care indică dislipidemia sunt urmate de o serie de investigații pentru stabilirea cauzelor determinate. Indiferent de aceste cauze, o primă recomandare se referă la schimbarea stilului de viață, pacienții fiind îndrumați să adopte o dietă mai sănătoasă și echilibrată, să facă mai multă mișcare, să se odihnească suficient și să renunțe la vicii precum consumul de alcool și fumatul. Ca alimente sunt indicate legumele și fructele pentru conținutul de minerale, vitamine și fibre, cerealele integrale pentru controlul glicemiei și menținerea senzației de sațietate, peștele gras, avocado, uleiurile vegetale, nucile și semințele, pentru aportul de grăsimi nesaturate pe care organismul le metabolizează în colesterol bun.
După caz, se pot recomanda și suplimente cu Omega-3 sau alți acizi grași benefici sau tratament cu statine ori alte medicamente care îmbunătățesc nivelul lipidelor.
În concluzie, dislipidemia este o stare metabolică în care nivelul colesterolului (LDL și HDL) șițsau al trigliceridelor se menține în afara limitelor normale. Poate fi moștenită ereditar sau poate apărea pe parcursul vieții pe fondul anumitor afecțiuni sau al unor obiceiuri nesănătoase, iar dacă nu este depistată și tratată la timp devine un factor de risc important pentru diferite probleme cardiovasculare și neurologice.
Controlul nivelului lipidelor din organism ține în bună măsură și de alimentație, astfel că o dietă echilibrată poate contribui semnificativ la prevenirea și tratarea dislipidemiei.
Enterocolita la copii și alimentația adecvată
19.06.2026
































