Ce forma de „terapie” mai rapida exista, cand esti cuprins de stres, ganduri negative, temeri si anxietate, decat o „sedinta” de excese culinare? In loc sa cauti sa ajungi la originea starii tale de spirit, iti anestesiezi simturile si uiti de tine si de problemele cu care te confrunti cu ajutorul prajiturilor cu multa ciocolata sau a cartofilor prajiti. De cand a devenit mancarea o forma de terapie ce te ajuta sa faci fata, pe moment, stresului, emotiilor prea intense sau chiar depresiei?

Afla cum sa eviti alimentatia irationala in perioadele stresante si astfel sa eviti si kilogramele in plus.

Te-ai gandit vreodata ca mancatul excesiv poate fi o metoda prin care iti exprimi emotiile negative? Poate ca nu te simti acceptat de cei din jur, poate ca ai acumulat, de-a lungul timpului, suferinte pe care ti le-ai reprimat si pe care ai facut tot posibilul sa le uiti, sa le ignori, pe care le-ai ascuns sub kilogramele adunate de-a lungul anilor… Sau, poate, doar treci printr-o perioada mai solicitanta la serviciu sau acasa, ce te face sa te ingrasi mai mult sau mai putin. In orice situatie te-ai afla in acest moment, te invatam, alaturi de psihologul Iuliana Enache, cum sa-ti echilibrezi reactiile in situatiile negative, astfel incat sa nu mai apelezi la mancare pentru a te linisti.

Descopera cat esti de vulnerabil in fata presiunii psihologice

Stresul te face sa mananci mai mult, insa nu poti arunca toata responsabilitatea asupra acestuia. Pana la urma, stresul este un rezultat al unor presiuni psihologice ce pot fi legate de standardele de imagine corporala, de performanta profesionala, interdictiile comportamentale, prejudecatile sociale generale, competitivitatea invatata, importanta acordata statutului social, frustrarile personale asociate, standardele personale neadaptate potentialului natural sau de supramotivatie.

Pentru a afla cat esti de vulnerabil in fata presiunilor psihologice, este necesar sa iti raspunzi sincer, tie insuti, unor intrebari precum:

• Sunt multumit de felul in care arat?
• Ma compar mereu cu ceilalti atunci cand imi apreciez prezenta intr-un grup?
• Caut sa fiu mereu impreuna cu persoane populare sau pe care le admir?
• Vreau sa fiu mai degraba ca aceste persoane?
• Daca simt ca este necesar, in cadrul unei discutii, sunt capabil sa exprim o opinie contrara grupului sau a unei persoane populare/pe care o admir?
• Sunt sigur de mine atunci cand discut intr-un grup?
• Imi face placere intotdeauna sa particip la activitatile propuse de grup (de anumite persoane din grup)?
• Daca am alte idei in privinta iesirilor sau a distractiei, le expun prietenilor?
• Simt ca fac parte din grupul de prieteni pe care il frecventez?
• Am deseori sentimente de stanjeneala, sunt timid din punct de vedere social?
• Prietenii mei imi creeaza senzatia ca sunt cam „tont”?
• Deseori ma insel/ma pacalesc cu privire la sentimentele celor din jur?

Daca ai parcurs aceste intrebari cu usurinta si ai descoperit ca iti sunt chiar familiare, inseamna ca simti nevoia sa fii apreciat si, de asemenea, sa faci parte dintr-un grup social. Acestea sunt doua dintre necesitatile mentionate la mijlocul piramidei lui Maslow, dupa ce nevoile de baza sunt indeplinite (somn, hrana, adapost, sanatate).

Excesul iti da senzatia ca recapeti controlul, pe moment

Nevoia de apreciere si nevoia de apartenenta la un grup social sunt importante, pentru ca prin ele iti castigi stima de sine si respectul celorlalti, precum si increderea in sine. Aceste necesitati sunt cele „pierdute in favoarea celorlalti” in momentul in care evaluarea prin comparatie si cedarea vointei, acordand importanta mai mare emotiilor si opiniilor altor persoane dominante (seful, parintii, bunicii, profesorii), a intervenit in viata ta sociala.

In acest context intervine componenta „orala”: excesul alimentar te ajuta sa te razbuni pe tine, pentru ca nu ai fost in stare sa obtii ceea ce iti doresti, pentru ca iti cedezi vointa aproape involuntar si ai pierdut controlul asupra ei, asupra intentiilor tale, asupra emotiilor, asupra a ceea ce vrei tu. La acest nivel, vorbim de compulsie, dezechilibru emotional, regresie si nevoie de confort sau de nevoia de a te reconforta emotional pe tine, asemenea unui copil. Iei inapoi ceea ce ai cedat cu furie. Dar, din nou, pentru ca nu stii ce ai facut, procedezi instinctual, primar, dezorganizat. Nu stii ce faci, dar, la nivel bazal, te simti descarcat. Apoi… apare vinovatia si iti pare rau.

4 pasi prin care iti redobandesti echilibrul

1. Primul pas este sa nu-ti subestimezi reactiile emotionale la situatii care te afecteaza personal, comparandu-te cu altii. Orice situatie ce te implica personal este importanta si face parte din viata ta, pe care vrei sa o revendici atunci cand ai o cadere nervoasa combinata cu dulciuri si junk food.

2. Nu te simti vinovat dupa o criza alimentara, pentru ca sentimentul de vinovatie iti adanceste si mai mult indoielile fata de tine, de capacitatea ta de a avea grija de tine. Gandeste-te ca maine e o noua zi si acorda-ti pentru inceput confortul acesta, deschis, fara remuscari. Mai tarziu, vei descoperi si alte modalitati personale prin care poti sa iti oferi „usurare”.

3. Este posibil ca, in momentele de criza, sa nu te poti manifesta, sa iti reprimi furia, frustarea sau agresivitatea. Sau sa nu recunosti aceste emotii, doar sa te simti rau – sau sa nu iti accepti aceste emotii, doar sa vrei sa le inghiti o data cu mancarea. Incearca sa iti determini sursele de nemultumire si verbalizeaza doar pentru tine frustrarea si furia pe care ti le provoaca.

4. Nu pretinde imposibilul de la tine: o stare de puternica anxietate, precum cea de dinaintea unei crize, este foarte greu de recunoscut la inceput, dar, daca ai vrea sa te opresti, pui deja o presiune asupra ta, tu fiind deja intr-un moment vulnerabil.

Consultant: Iuliana Enache, psiholog cu libera practica in specializarea psihoterapie cognitiv-comportamentala, e-mail iuliana.enache@gmail.com, Cabinet individual de psihologie ENACHE IULIANA

Raluca Baciu