Cum recunoastem anorexia si cum se trateaza

Timp estimat de citire2 minute, 39 secunde

Nevoia de a fi admirat este fireasca inca din copilarie. Conteaza foarte mult ca reprezentarea fizica pe care o avem despre propriul corp sa fie sustinuta cu afect si cuvinte pozitive din partea parintilor. Daca parintii manifesta un comportament distant, critic si negativ, cu siguranta copilul va dezvolta o perceptie distorsionata despre propriul corp. De teama criticilor si a respingerii, se poate ajunge la tulburari de alimentatie: anorexie, mancat compulsiv si bulimie.

Cuvantul anorexie provine din greaca veche si se traduce prin lipsa apetitului. Specialistii folosesc acest termen pentru a descrie o persoana care manifesta ca simptome principale lipsa poftei de mancare si repulsie fata de alimente. Anorexia nervoasa duce la o scadere mare in greutate, existand cazuri cand acest lucru necesita internarea.

Studiile arata ca aproximativ 25% dintre cei care opteaza pentru o dieta stricta au sanse sa dezvolte simptome ale tulburarilor alimentare, anorexie (auto-infometare) si bulimie (episoade de mancat compulsiv, urmate de purgatie-voma).

Cauzele anorexiei

Dezamagirea provenita din abandon, tradarea in dragoste, factorii genetici, influenta sociala, social media, scaderea sau pierderea stimei de sine duc la ganduri negative si la perceperea in mod negativ a propriei imagini corporale, putamd duce si la inlocuirea acestor stari cu mancarea ca substitut (fie ca este prea putina, fie ca este mancat compulsiv). Daca persoana in cauza mananca mai mult, poate aparea sentimentul de vinovatie, pe care-l va directiona impotriva propriului corp. Isi va trata propriul corp ca si cum ar vrea sa se razbune pe el.

Unele studii arata ca cei care dezvolta tulburari de alimentatie isi doresc foarte mult sa slabeasca. Dietele tinute foarte strict sau haotic, dorinta de a slabi, dorinta de adaptare la social prin imaginea corporala, teama de a nu se ingrasa, retragerea sociala si emotionala sunt factori importanti in aparitia anorexiei.

Anorexia determina persoana afectata sa nu mai manance, desi este foarte slaba, dar se percepe ca fiind grasa. O persoana anorexica este mereu preocupata de silueta si de mancare. Acest lucru afecteaza relatiile personale si sanatatea.

Cum recunosti un anorexic

Putem recunoaste un prieten sau o persoana care sufera de anorexie dupa urmatoarele caracteristici: persoana devine foarte slaba, deshidratata, se plange de oboseala cronica, are o slabiciune fizica si musculara, culoarea pielii este anormala, de multe ori asociindu-se cu tulburari ale sistemului digestiv, constipatie, dureri de stomac.

Tratamentul anorexiei

Tratamentul in cazul anorexiei necesita interventie pe mai multe planuri. Pentru ca acesta sa dea rezultate este nevoie ca persoana afectata sa fie receptiva, lucru realizabil prin interventie psihologica de specialitate. Trebuie urgent restabilita o greutate minima pentru a putea relationa cu persoana afectata. De aceste doua lucruri depind imbunatatirile la nivel emotional sau interpersonal.

Schimbarile necesare

Tratamentul imbina atat nivelul fizic, cat si pe cel psihic al persoanei, concretizandu-se prin schimbarea si adoptarea unui stil nou de viata, schimbarea si modificarea perceptiei si inlocuirea gandurilor care intretineau boala cu ganduri pozitive, prezentarea intr-o alta lumina a situatiei, restabilirea si respectarea unui comportament alimentar adecvat si tratarea afectiunilor somatice si psihice, stabilirea unor principii alimentare corecte si sanatoase, dezvoltarea increderii in sine, restabilirea la nivel afectiv si emotional.

Ionut Iamandi,

psiholog clinician, master in psihanaliza

si master in psihologie clinica

Contact: 0720658591

Facebook: Spuse si Nespuse pe Divan

Disclaimer: Informatiile din acest articol apartin exclusiv autorului acestui material si redau o experienta personala in lupta cu kilogramele in plus. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop informativ.
Rezultatele nu sunt tipice, pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori.

Lasă un răspuns

Niciun comentariu