Colesterol: ce înseamnă, ce riscuri presupune și cum îl ții sub control cu ajutorul dietei

Timp estimat de citire:

9 minute, 51 secunde

De altfel, există două tipuri de colesterol, dintre care doar unul este responsabil de efectele negative aspra sănătății, în timp ce rolul celuilalt este de a preveni aceste efecte. De aceea este important să menții un echilibru între cele două tipuri de colesterol, iar un rol important în acest sens îl are dieta. Spunem aceasta pentru că alimentele sunt principala sursă de colesterol, mai precis grăsimile pe care acestea le conțin.

Mai multe informații despre colesterol, despre riscurile și beneficiile asociate și despre cum să-l ții sub control prin dietă, poți afla în cele ce urmează.

Informații generale despre colesterol

Termenul de „colesterol” se referă la o substanță lipidică – mai exact, un tip de grăsime –  prezentă în organism și sintetizată în mare parte de ficat, dar care poate proveni și din alimente de origine animală precum carnea, lactatele și ouăle. Ficatul produce colesterol pentru că acest tip de grăsime joacă un rol crucial în funcționarea normală a organismului. Spre exemplu, membranele celulare au în structura lor colesterol care le conferă elasticitate și permeabilitate, sinteza unor hormoni nu ar fi posibilă foră colesterol și nici digestia grăsimilor. De asemenea, colesterolul contribuie la absorbția vitaminelor liposolubile și apoi la transportul acestora către celulele și  țesuturile care le utilizează, fiind totodată și un element esențial în sinteza vitaminei D sub acțiunea razelor ultraviolete asupra pielii.

Așadar, organismul are nevoie de colesterol, care se produce în ficat prin metabolizarea grăsimilor – caz în care vorbim de colesterol endogen – sau este preluat din alimente care îl conțin, acesta fiind numit colesterol exogen.

Tipuri de colesterol

Întrucât nu se dizolvă în sânge, colesterolul este transportat către celule prin intermediul unor molecule complexe numite lipoproteine, care au o formă sferică ce conține la interior componenta lipidică, iar la exterior proteine. Densitatea proteinelor ce intră în componența acestor molecule poate fi mai scăzută sau mai ridicată, iar  în funcție de acest criteriu există două tipuri de lipoproteine, fiecare asociat unui tip de colesterol.

• Colesterol LDL (Low Density Lopoprotein) –  se găsește în lipoproteinele cu o densitate redusă a proteinelor  și este acel tip de colesterol „rău” asociat problemelor de sănătate, deși la bază joacă un rol important în funcționarea organismului. Colesterolul LDL este sintetizat în ficat din grăsimile saturate specifice alimentelor de origine animală și din grăsimile trans care se găsesc în prăjeli, margarină și alte alimente ce conțin uleiuri vegetale hidrogenate. Din ficat este transportat prin intermediul sângelui către celule și țesuturi, fiind folosit în scopurile despre care am amintit puțin mai devreme. Cu toate acestea, este numit colesterol rău pentru că atunci când este prezent în cantități prea mari se depune în interiorul vaselor de sânge generând probleme despre care vom discuta mai târziu într-un capitol special.
• Colesterol HDL (High Density Lipoprotein) – acesta este colesterolul „bun”, specific lipoproteinelor cu o densitate crescută de proteine. Tot ficatul produce și acest tip de colesterol, însă metabolizând alt tip de grăsimi, numite grăsimi sănătoase. Este vorba de grăsimile nesaturate din pește și surse vegetale, care se transformă în colesterol HDL al cărui rol este acela de a curăța sângele de celălalt tip de colesterol în exces. Acesta este extras cu ajutorul unor proteine speciale și apoi transportat înapoi în ficat. Aici este folosit pentru a produce bilă, prin intermediul căreia ajunge întâi în vezica biliară și apoi în intestinul subțire, pentru ca în final să fie eliminat pe cale naturală. De asemenea, dacă este nevoie, ficatul poate reutiliza o parte din colesterolul LDL extras din sânge cu ajutorul celuilalt tip de colesterol.

Riscuri asociate cu nivelul crescut de colesterol

Riscurile pentru sănătate sunt date in principal de un nivel crescut al colesterolului rău, ce poate fi influențat și de valorile scăzute ale colesterolului HDL care nu poate curăța eficient sângele. O cantitate prea mare de colesterol LDL în sânge face ca acesta să se depună treptat în interiorul vaselor sanguine, formând depozite numite plăci de aterom. Aceste depuneri de colesterol îngustează arterele și le fac mai rigide, ducând la apariția unei afecțiuni numite ateroscleroză. Îngustarea vaselor și pierderea elasticității determină și o creștere a presiunii sângelui iar pe acest fond apare și hipertensiunea arterială, care constituie principala cauză a bolilor cardiovasculare.

De asemenea, depozitele de colesterol pot înfunda vasele mici de sânge de la nivelul creierului sau mușchiului inimii, cauzând astfel accident vascular cerebral sau infarct miocardic. Totodată, vasele respective pot fi blocate de mici fragmente desprinse  din plăcile de aterom formate în vase mai mari și purtate de fluxul sanguin până la nivelul vaselor ce irigă creierul sau mușchiul inimii.

Legătura dintre dietă și nivelul de colesterol

După cum probabil ai constatat, grăsimile reprezintă materia primă pe care ficatul o folosește pentru aproduce colesterol. Acestea ajung în organism prin intermediul alimentelor care le conțin, fiind absorbite din intestinul subțire, ajungând în ficat și fiind metabolizate în colesterol. Grăsimile nesaturate provenite din pește și surse vegetale sunt considerate sănătoase pentru că din ele ficatul produce colesterol bun, care curăță sângele și reduce riscurile despre care am amintit mai sus. De cealaltă parte, grăsimile saturate prezente în alimentele de origine animală și grăsimile trans specifice prăjelilor și alimentelor cu uleiuri vegetale hidrogenate sunt considerate dăunătoare întrucât generează cantități crescute de colesterol rău și în plus vin cu un aport mare de calorii, fără vreun beneficiu important pentru sănătate.

Așadar, adaptarea dietei este o măsură importantă pentru ținerea sub control a nivelului de colesterol, iar în acest sens există alimente recomandate și alimente de evitat sau care trebuie consumate mai rar și cu moderație. Cu toate acestea, există și situații în care dislipidemia (nivelul crescut de grăsimi în sânge) poate avea și caracter familial, caz în care adaptarea dietei ajută, dar nu este suficientă pentru reducerea riscului cardiovascular. 

Alimente care cresc colesterolul

• Carne grasă – în general, carnea roșie are un conținut mai mare de grăsimi saturate mai ales cea de porc sau de oaie. Și carnea de pasăre conține astfel de grăsimi, însă acestea sunt concentrate în bună parte în piele, care e bine să fie evitată de la consum. Se poate consuma și carne roșie, dar cu moderație și alegând bucățile de mușchi cu cât mai puțină grăsime;
• Lactate nedegresate – laptele conține la rândul său grăsimi saturate, iar concentrația crește în cazul unor preparate precum untul, smântâna sau cașcavalul. O alternativă mai sănătoasă în acest caz o constituie lactatele degresate;
• Prăjeli – conțin un alt tip de grăsimi care cresc colesterolul, numite grăsimi trans. Aceste grăsimi rezultă în urma procesului de hidrogenare a uleiurilor vegetale folosite la prăjit, proces ce se declanșează la temperaturi ridicate;
• Margarină, produse de patiserie procesate industrial, snacksuri ambalate, semipreparate congelate – conțin uleiuri hidrogenate pentru îmbunătățirea texturii și prelungirea termenului de valabilitate;
• Produse tip fast-food – sunt bogate în grăsimi din carne, conțin grăsimi trans în urma procesului de prăjire și ingrediente cu uleiuri hidrogenate;
• Ouă – trebuie evitate în special de persoanele care au probleme cu colesterolul, întrucât gălbenușul concentrează printre altele   și o doză de grăsimi saturate.

Alimente recomandate pentru reducerea și menținerea nivelului de colesterol

• Pește gras – tonul, somonul, heringul și sardinele furnizează cantități importante de acizi grași  Omega-3 din care ficatul produce colesterol HDL pentru a curăța sângele;
• Uleiuri vegetale – uleiul de măsline, cel de floarea soarelui sau rapiță furnizează grăsimi mononesatrate și polinesaturate care se transformă la rândul lor în colesterol bun;
• Avocado – e o sursă generoasă de acid oleic din categoria grăsimilor mononesaturate, conținând și acizi grași polinesaturați de tip Omega-3 și Omega-6, care scad nivelul de colesterol rău prin intermediul celui de tip HDL;
• Nuci și semințe – fisticul, arahidele, alunele de pădure, migdalele, semințele de susan, dovleac și floarea soarelui furnizează la rândul lor grăsimi sănătoase care ajută la scăderea colesterolului rău;
• Fructe și legume – sunt o sursă bună de fibre solubile ce reduc absorbția grăsimilor saturate din intestin și totodată furnizează antioxidanți ce reduc stresul oxidativ ce face ca moleculele de colesterol rău să devină mai aderente și să se depună mai ușor în vasele de sânge.

Întrebări frecvente despre colesterol

Încheiem acest articol cu o serie de răspunsuri succinte la cele mai frecvente întrebări pe care cititorii ni le-au adresat de-a lungul timpului cu privire la colesterol.

Cum se stabilește nivelul de colesterol?

Nivelul colesterolului din sânge se stabilește printr-un simplu test de sânge numit profil lipidic. Pentru aceasta, se recoltează o probă de sânge a jeun (la cel puțin 8 ore după ultima masă), care este apoi prelucrată  în laborator iar prin metode specifice se determină cu exactitate valorile colesterolului total, colesterolului HDL, colesterolului LDL dar și nivelul trigliceridelor.

Care sunt valorile normale?

Colesterolul total, care se referă la cantitatea totală de colesterol din sânge, trebuie să fie sub pragul de 200 de miligrame pe decilitru de sânge (mg/dL) în timp ce valorile între 200 și 239 mg/dL sunt considerate la limită iar cele de cel puțin 240 mg/dL sunt crescute.

Un nivel optim de colesterol LDL este sub pragul de 100 mg/dL în timp ce colesterolul HDL trebuie să fie peste 40 mg/dL la bărbați și peste 50 mg/dL la femei.

Cât de frecvent se măsoară colesterolul?

Persoanele până în 40 de ani fără probleme de sănătate și cu o alimentație echilibrată își pot face un profil lipidic o dată la 4-6 ani, iar după 40 de ani această analiză trebuie făcută mai des, de preferat o dată pe an. În cazul pacienților cu afecțiuni cardiovasculare și/sau metabolice profilul lipidic se face conform recomandărilor medicului.

Copiii pot avea colesterol crescut?

În general, colesterolul crescut este o problemă specifică adulților, dar pe fondul alimentației nesănătoase și sedentarismului specifice stilului de viață modern, vârsta la care aceasta este depistată a începută să scadă considerabil. Toți mai mulți tineri sunt depistați cu valori crescute ale colesterolului, iar prevalența hipercolesterolemiei în rândul copiilor este de asemenea în creștere. Un studiu publicat în 2024 de Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului indică faptul 5,4% dintre copiii și adolescenții cu vârste între 10 și 19 ani din România au valori crescute ale colesterolului total.

Consultanță de specialitate: Dr. Ecaterina Zoican, medic primar diabet zaharat, nutriție și boli metabolice