Calculi biliari (pietre la fiere) – cauze, simptome și tratament
Calculii biliari sunt numiți în limbajul uzual „pietre la fiere” și constituie principala manifestare a unei afecțiuni numite litiază biliară. Se estimează că aproximativ 20% din populația generală dezvoltă la un moment dat pietre la fiere, iar o astfel de afecțiune nu reprezintă întotdeauna o problemă gravă. Calculii biliari sunt depuneri de materiale solide care se formează în interiorul vezicii biliare, iar dimensiunea lor variază de la cea a unui fir de nisip la cea a unei mingi de ping-pong. Evident că pietrele la fiere de dimensiuni minuscule nu creează probleme, iar de multe ori prezența lor este asimptomatică, în timp ce calculii biliari mai mari necesită de obicei intervenție chirurgicală.
12.04.2024
Timp estimat de citire:
7 minute, 27 secundeDacă vrei să afli ce sunt, mai exact, pietrele la fiere, din ce cauze se formează, cum se manifestă și mai ales cum se poate scăpa de ele, nu trebuie decât să parcurgi cu atenție rândurile de mai jos.
Ce sunt pietrele la fiere
Așa cum bine se poate deduce ușor din denumirea ce le-a fost atribuită, pietrele la fiere sunt niște formațiuni solide prezente în fiere, adică în acea secreție specifică ficatului și vezicii biliare. Fierea se numește in limbaj medical bilă, ceea ce explică și denumirea mai elevată de „calculi biliari”, folosită pentru pietrele la fiere.
Vezica biliară e un mic organ aflat sub ficat, care preia bila produsă de acesta, o stochează și o transformă într-o soluție mai concentrată, pe care o eliberează apoi în intestinul subțire, unde contribuie la digestia grăsimilor. Bila conține apă, colesterol, diferite săruri și bilirubină – un pigment format în urma descompunerii hemoglobinei din celulele roșii îmbătrânite, pe care organismul îl elimină prin materiile fecale. Uneori, colesterolul sau bilirubina din bilă se cristalizează și formează pietrele la fiere, sau calculii biliari.
De câte tipuri sunt calculii biliari
Am arătat mai devreme că în bilă există două substanțe care formează pietrele la fiere iar în funcție de acestea putem vorbi de două categorii distincte de calculi biliari, după cum urmează:
- Calculi biliari de colesterol – sunt formați din colesterolul rămas nedizolvat în bilă, și pot conține și alte săruri biliare. Au o culoare gălbuie, constituind totodată tipul de pietre la fiere cel mai des întâlnit.
- Calculi biliari pigmentari – pietrele la fiere se pot forma și în urma depunerilor de bilirubină, caz în care este vorba de calculi biliari pigmentari, care sunt de culoare maro închis sau negru și au o incidență mai redusă.
Din ce cauze se formează pietrele la fiere
Deja ai aflat că pietrele la fiere sunt rezultatul formării de cristale de colesterol sau de bilirubină, care se depun în interiorul vezicii biliare și dau naștere unor formațiuni solide care pot varia în dimensiune de la caz la caz.
Calculii biliari de colesterol se formează atunci când în ficat există un nivel crescut de colesterol iar bila produsă de acesta conține o cantiate mai mare decât poate dizolva vezica biliară. În această situație, colesterolul în exces se cristalizează și se depune sub formă de pietre la fiere.
În ceea ce privește calculii biliari pigmentari, formarea acestora este determinată fie de un nivel crescut de bilirubină provenită din ficat, fie de golirea incompletă a vezicii biliare atunci când bila este eliberată în intestinul subțire. De obicei, pietrele la fiere de natură pigmentară apar pe fondul unor afecțiuni ale sângelui sau al unor afecțiuni hepatice, care determină creșterea nivelului de bilirubină.
Care sunt factorii de risc
Tocmai am menționat în capitolul anterior câțiva factori de risc importanți precum un nivel crescut al colesterolului – datorat de cele mai multe excesului ponderal pe fondul unei alimentații nesănătoase și lipsei de mișcare – și anumite afecțiuni hepatice sau hematologice.
Aceștia sunt factorii care generează cele mai multe cazuri de pietre la fiere, iar un risc crescut există și în cazul persoanelor peste 40 de ani, celor care au în istoricul familial rude de sânge cu litiază biliară, pacienților cu diabet sau boala Crohn precum și al celor care au pierdut mult în greutate într-o perioadă scurtă de timp.
De asemenea, femeile prezintă un risc mai mare de a dezvolta pietre le fiere, risc ce crește și mai mult în perioada sarcinii.
Cum se manifestă litiaza biliară
Litiaza biliară sau formarea de pietre la fiere poate fi asimptomatică, dar totodată poate avea niște manifestări foarte neplăcute, în funcție de dimensiunea și de numărul de calculi biliari. Dacă pietrele la fiere sunt de dimensiuni reduse și nu afectează funcționarea normală a vezicii biliare, nu generează niciun fel de simptome și de obicei sunt descoperite întâmplător cu ocazia unor investigații de rutină sau pentru alte probleme de sănătate. Simptomele apar atunci când calculii biliari migrează prin vezică și ajung în canalele prin care aceasta comunică direct cu ficatul sau cu intestinul subțire, numite ducte.
Când aceste canale sunt obturare sau chiar blocate complet de pietrele la fiere, cel mai supărător simptom este colica biliară adică durerea intensă în zona abdomenului superior, ce poate să iradieze către spate, între omoplați sau sub umărul drept. Colica biliară poate dura câteva minute sau chiar ore întregi iar uneori este însoțită de grețuri și vărsături.
Alte simptome care pot fi cauzate de pietrele la fiere sunt transpirația abundentă, stările febrile, frisoanele și icterul, manifestat prin îngălbenirea pielii ș ia ochilor.
Cum se tratează pietrele la fiere
În majoritatea cazurilor, formele asimptomatice de litiază biliară nu necesită niciun fel de tratament chiar dacă prezența pietrelor la fiere a fost depistată cu ocazia unor investigații medicale. Pacienților li se recomandă să își adapteze alimentația pentru a reduce nivelul de colesterol, ceea ce este benefic și pentru sănătatea cardiovasculară, iar dacă pietrele la fiere sunt de natură pigmentară pot fi recomandate anumite investigații pentru a fi identificată cauza nivelului crescut de bilirubină.
Doar dacă pietrele la fiere sunt localizate în ductele de care am amintit, este recomandată eliminarea acestora chiar dacă nu generează încă simptome, iar pentru aceasta se apelează la o procedură specifică, pe cale endoscopică.
În cazurile simptomatice, colica biliară este greu de suportat și constituie principalul motiv pentru care pacienții cu pietre la fiere ajung la medic. Odată stabilit diagnosticul, principala opțiune terapeutică este intervenția chirurgicală pentru îndepărtarea vezicii biliare. În prezent, astfel de intervenții sunt minim invazive întrucât se realizează cu preponderență prin laparoscopie, astfel că presupun mult mai puține riscuri iar recuperarea este mai rapidă.
Pare o opțiune radicală, însă este cea mai eficientă având în vedere faptul că pietrele la fiere reapar in majoritatea cazurilor, iar cea mai bună soluție de a preveni recidiva este îndepărtarea vezicii biliare. De asemenea, printr-o astfel de intervenție se previn și o serie de complicații ce pot apărea, dintre care menționăm infecțiile la nivelul vezicii sau a ductelor biliare, pancreatita acută sau cancerul biliar.
O astfel de intervenție nu afectează în mare măsură procesul digestiv pentru că bila produsă în ficat se va elibera direct în intestinul subțire, îndeplinind-și același rol în digestia grăsimilor. Imediat după operație pot apărea tulburări digestive manifestate prin diaree, însă acestea se vor ameliora în câteva zile.
Există și varianta administrării de tratament medicamentos care topește calculii biliari, însă acesta trebuie urmat pe o perioadă îndelungată sau chiar pe tot parcursul vieții și nu previne recidiva. De asemenea, medicamentele administrate sunt ineficiente în cazul pietrelor la fiere de mari dimensiuni, care trebuie eliminate tot pe cale chirurgicală, iar in acest caz este mai eficient să fie îndepărtată cu totul vezica biliară pentru că astfel dispare și sursa problemei.
În ceea ce privește prevenirea formării de pietre le fiere, alimentația echilibrată și mișcarea sunt elementele cheie. Se recomandă evitarea consumului excesiv de carne grasă și alte alimente care conțin grăsimi de origine animală precum și a prăjelilor, care conțin grăsimi trans. Aceste grăsimi contribuie la creșterea nivelului de colesterol peste limitele normale, care poate avea drept consecință și formarea de calculi biliari. În același timp, mișcarea contribuie la eliminarea grăsimii în exces, care duce și la o scădere a nivelului de colesterol.
Inflamații și dureri articulare în sezonul rece – cum ne poate ajuta osteopatia
21.11.2024