Medic gastroenterolog: „Persoanele supraponderale suferă mai des de afecțiuni biliare”

Conform OMS, pe mapamond sunt efectuate anual aproximativ 2,5 milioane de intervenții asupra căilor biliare. Experții atenționează că incidența în continuă creștere a problemelor legate de greutate nu e străină de această situație.

Discutăm despre sănătatea vezicii biliare și impactul obezității asupra acesteia cu dr. George Silviu Bănăţeanu, medic specialist medicină generală și gastroenterologie, în cadrul Spitalului Clinic Sanador, din București.

Slab sau Gras: Exesul ponderal este menționat ca factor de risc pentru îmbolnăvirea colecistului. Vorbiți-ne despre această asociere.

Dr. George Silviu Bănățeanu: Într-adevăr, boala vezicii biliare și litiaza veziculară (nr: pietrele la fiere) se întâlnesc mai des la persoanele supraponderale. Excesul ponderal crește cantitatea de colesterol din bilă, ceea ce sporește riscul de apariție a calculilor biliari. Conform studiilor, riscul de apariție a calculilor biliari crește cu 7% pentru fiecare punct câștigat la indicele de masă corporală (IMC). Concret, aproximativ 25% dintre persoanele cu obezitate severă (IMC de peste 40 ) au litiază biliară.

Cum influențează scăderea în greutate acest risc?

Atingerea și menținerea unei greutăți sănătoase reduce riscul de a dezvolta litiaza biliară. Atenție însă, pierderea rapidă și însemnată în greutate, prin cure de slăbire drastice sau chirurgia bariatrică, crește riscul de a dezvolta litiaza biliară. Tocmai de aceea, e indicat ca persoanele ce urmează o dietă pentru pierderea rapidă în greutate să primească medicamente pentru prevenirea formării calculilor biliari. În mod ideal, scădrea în greutate ar trebui să fie treptată – câte 0,5 kg pe săptămână.

Ce simptome anunță existența problemelor la nivelul vezicii biliare?

Cel mai des întâlnit simptom în cazul afectării biliare este durerea abdominală, pe care o numim colică biliară. Aceasta poate radia în spate sau pe părţile laterale ale trunchiului și se agravează după o masă copioasă sau după consumul alimentelor grase ori picante şi poate dura între 1 şi 4 ore. Alte simptome caracteristice atât pentru dischinezia biliară, mai cunoscută cu denumirea de „bila leneșă”, cât și pentru litiaza biliară sunt balonarea, greaţa, vărsăturile, îngălbenirea pielii şi a mucoaselor, lipsa poftei de mâncare, scăderea nejustificată în greutate, febra sau frisoanele, transpirația excesivă, urina de culoare închisă, scaunele acolice, adică de culoare deschisă.

Când e cazul să ne îngrijorăm și să solicităm ajutor medical?

Durerea abdominală bruscă sau severă, care nu cedează la antiinflamatoarele obișnuite, schimbările în ritmul și concentrația scaunelor fără o cauză decelabilă, febra mare – peste 40 ºC sau o stare subfebrilă continuă, icterul tegumentar sau scleral, manifestat prin îngălbenirea tegumentelor și a ochilor sunt semne care impun un consult medical de specialitate de urgență.

Ce investigații se fac pentru stabilirea diagnosticului de certitudine?

Analizele de sânge necesare investigării acestei patologii includ hemoleucograma și markerii inflamatori (proteina C reactivă, VSH), bilirubina directă și indirectă, fosfataza alcalină, enzimele hepatice. De asemenea, se face o ecografie abdominală pentru evaluarea existenței litiazei la nivel biliar, pentru localizarea și stabilirea dimensiunilor eventualilor calculi. Pe baza rezultatelor, medicul stabilește investigațiile clinice, imagistice și paraclinice, diagnosticul final și recomandă strategia terapeutică.

Cum se tratează litiaza biliară? Când se recomandă intervenția chirurgicală?

Medicamentele sunt rareori folosite în tratamentul litiazei biliare documentate imagistic. Acizii biliari ce dizolvă calculii biliari sunt, de obicei, rezervați persoanelor la care intervenția chirurgicală ar fi riscantă sau pacienților care refuză intervenția chirurgicală. Calculii biliari recidivează adesea la oprirea acestui tratament, deoarece acizii biliari nu îi dizolvă complet. Odată cu trecerea timpului, calculii reapar la aproximativ jumătate din pacienții la care administrarea medicamentului a fost sistată. Colecistectomia, adică îndepărtarea chirurgicală a vezicii biliare, reprezintă tratamentul de elecție pentru calculii biliari ce provoacă durere moderată până la durere severă sau alte simptome.

„Pentru a putea identifica ce tip de alimente sunt factori declanșatori ai puseelor de colecistită, se recomandă ținerea unui jurnal alimentar. Dacă acest lucru nu e posibil, se respectă măsurile igieno-dietetice în afecțiunile mai extinse, de tip gastro-duodenită biliară.”

Ce se poate întâmpla dacă se amână operația?

În funcție de numărul calculior din colecist și de timpul de evoluție a bolii, pot apărea complicații mecanice (hidrops cular, migrarea calculior în calea biliară principală, fistule bilio-digestive sau bilio-biliare, pancreatită acută biliară, stenoza sfincterului Oddi) și infecțioase (colecistită acută, colecistită cronică, peritonită biliară, abces subhepatic). Putem discuta și despre complicații degenarative maligne apărute la pacienții litiazici vechi.

„Vezica biliară ocupată în totalitate de calculi mici poate declanșa oricând o colică biliară, iar un calcul vezicular mare crește riscul apariției neoplasmului veziculei biliare. De aceea, în caz de litiază biliară conduita corectă este colecistectomia.”

Cum influențează absența vezicii biliare calitatea vieții?

Imediat după colecistectomie sunt interzise alimentele grase, coleretice și colagoge (care cresc secreţia de bilă şi eliminarea ei în intestin): gălbenuşul de ou, maioneza, frişca, smântâna, untura, prăjelile etc. După două-trei săptămâni, regimul poate fi adus progresiv la normal, respectând aceleaşi reguli care ar trebui urmate și de oamenii perfect sănătoși.

Pentru buna funcționare a vezicii biliare, ce alimente ar trebuie privilegiate?

Nu există alimente interzise sau recomandate pentru a fi siguri 100% că nu vom avea o afecțiuni biliare la un moment dat. Cuvântul de bază este moderația – consumul cu măsură din toate alimentele fără a face vreun exces; vorbim aici mai ales de dietele cu reducerea totală a grăsimilor sau, din contră, diete care promovează un aport crescut de lipide. Tot ceea ce trebuie să facem este să avem un regim alimentar bogat în fibre alimentare, să consumăm cu moderație grăsimi, să se folosească soluții coleretice și colagoge pentru echilibrarea funcției biliare. Anual, este indicată ecografia abdominală pentru evaluarea ultrasonografică a colecistului și a ficatului pentru a putea descoperi din timp malformații sau alte anomalii ale veziculei biliare.

„Chiar și calculii de dimensiuni microscopice pot determina apariția simptomatologiei specifice patologiei biliare. Acești calculi minisculi pot duce la formarea unui sediment denumit sludge biliar sau nămol biliar.”