Aproape jumatate dintre romani au luat antibiotice în ultima jumatate de an

GfK HealthCare Romania a realizat un studiu prin care si-a propus sa afle obiceiurile de consum de antibiotice ale romanilor, pentru ce afecţiuni le folosesc si cum decid ei sa ia astfel de tratamente. 44% dintre romanii cu varsta peste 15 ani au luat cel puţin o data în ultimele 6 luni un tratament cu antibiotic, iar 23% au luat cu o luna în urma sau mai recent. Sunt mai multe persoane cu varsta de peste 60 ani, pensionate sau casnice care au luat un antibiotic în ultima saptamana decat restul populaţiei.

16.09.2011

tonica

2323

Timp estimat de citire:

5 minute, 1 secunda

Exista si o categorie mai restransa (8%) care spune ca nu s-a tratat niciodata cu antibiotic, categorie care creste semnificativ in cazul celor din mediul rural (10%), precum si in cazul barbatilor (10%), comparativ cu femeile (6%).
“Aceste rezultate pot confirma accesul mai dificil al persoanelor din mediul rural la serviciile medicale, inclusiv la medicatie, pe de o parte si preocuparea mult mai evidenta a femeilor in ceea ce priveste sanatatea lor si a familiilor lor”, declara Irina Craciunescu, senior research consultant GfK HealthCare Romania.

Aproape un sfert dintre romani se trateaza des cu antibiotic
22% dintre respondenti spun ca iau de 2-3 ori pe an un tratament cu antibiotic, iar 12% iau de 4-5 ori pe an sau mai des un astfel de tratament.
Restul romanilor, putin peste jumatate, folosesc antibiotic o data pe an sau mai rar. Sunt mai multi pensionari sau persoane care locuiesc in zona Banat – Crisana – Maramures care iau antibiotice cu aceasta frecventa comparativ cu intregul esantion.

Raceala, in topul afectiunilor pentru care luam antibiotice
Cei mai multi dintre romanii chestionati folosesc tratamente cu antibiotice pentru raceala (21%), infectie asociata cu durerile de dinti (18%), infectie cu durere in gat (7%), gripa (7%) sau infectii, in general (5%).
O treime dintre cei care au luat antibiotic in ultimele 2-3 saptamani au folosit acest tratament pentru raceala.

Medicul de familie, principalul prescriptor al tratamentelor antibiotice
Medicul de familie este cel care a recomandat folosirea unui antibiotic pentru mai mult de jumatate dintre respondenti (52%), in vreme ce medicul specialist a recomandat un astfel de tratament doar pentru 19% dintre romanii participanti la cercetare. Mai mult, in 9% din cazuri recomandarea a venit din partea farmacistului, iar 8% dintre respondenti au luat singuri decizia de a folosi un astfel de tratament. O treime dintre cei care au decis singuri sa ia un tratament antibiotic, l-au luat pentru tratarea unei raceli, iar o alta treime a luat un astfel de tratament pentru a trata o durere/ infectie la dinti.

Exista diferente intre respondentii care locuiesc in diferite regiuni ale tarii sau intre respondentii cu nivele diferite de educatie in ceea ce priveste persoana care le-a recomandat utilizarea unui antibiotic. Astfel, in Muntenia, medicul de familie este o sursa de recomandare mai putin prezenta, iar medicul specialist este o sursa de recomandare mult mai prezenta spre deosebire de alte zone. Mai mult, in Muntenia (11%) si Dobrogea (20%) exista un numar mai mare de consumatori care iau in considerare doar propriile convingeri cand decid sa ia un tratament antibiotic.
In Bucuresti, 63% dintre respondenti spun ca tratamentul cu antibiotic le-a fost recomandat de catre medicul de familie si doar 9% de catre medicul specialist.
Daca ne uitam la diferentele intre respondenti in functie de nivelul lor de educatie, vedem ca numarul persoanelor fara educatie sau doar cu scoala primara care au luat un antibiotic la recomandarea unui membru al familiei, cunostinte sau prieten creste (8%), iar numarul acestor persoane care au apelat la recomandarea medicului specialist scade (10%), comparativ cu numarul persoanelor cu o educatie mai ridicata care au luat un astfel de tratament. Cei care au luat un antibiotic la recomandarea familiei, cunostintelor sau prietenilor sunt semnificativ mai multi si in cazul persoanelor cu 8 clase (6%), versus respondentii cu o educatie mai ridicata.

Romanii sunt constienti ca abuzul de antibiotice reduce efectele acestora
Majoritatea respondentilor sunt de acord ca, luate prea des, tratamentele antibiotice risca sa nu-si mai faca efectul si ca folosirea acestora fara recomandare de la medic poate avea efecte negative asupra sanatatii, aceste afirmatii fiind evaluate cu nota medie de 9, pe o scala de la 1 la 10, unde 1 inseamna “dezacord total” si 10 “acord total”.
Daca analizam diferentele atitudinale care apar intre persoane de varste diferite, vedem ca cele intre 50-59 ani sunt cele mai bine informate fata de efectele antibioticelor si a modului lor corect de administrare. Astfel, sunt mai multe persoane in aceasta categorie de varsta care cunosc riscurile posibile ale administrarii antibioticelor si mai stiu ca farmacistul trebuie sa elibereze tratamente antibiotice numai pe baza de reteta de la medic. Totodata, in aceasta categorie sunt mai putini cei care considera ca tratamentul antibiotic vindeca cel mai repede raceala sau gripa.
Cei care iau antibiotice la recomandarea medicului specialist sunt in general mai bine informati decat ceilalti si mai atenti cu utilizarea unor astfel de tratamente. Astfel, semnificativ mai multi respondenti din aceasta categorie comparativ cu restul esantionului sunt de acord cu afirmatia ca inainte de a lua un antibiotic pentru tratarea unei afectiuni trebuie efectuate niste analize specifice pentru a determina exact tipul de antibiotic ce trebuie administrat sau cu afirmatia ca un tratament antibiotic isi pierde din efect daca nu se respecta intocmai orele de administrare si durata recomandata a tratamentului. Mai mult, sunt semnificativ mai putini respondentii care iau tratamente cu antibiotice la recomandarea medicului specialist care sunt de acord cu afirmatia ca tratamentul antibiotic vindeca cel mai repede raceala sau gripa sau ca pot consuma alcool in perioada de tratament.

Persoanele care au decis sa ia din proprie initiativa un tratament antibiotic sunt de acord intr-o masura mai mica decat restul respondentilor cu afirmatia ca folosirea lor fara recomandare de la medic poate avea efecte negative asupra sanatatii sau cu afirmatia ca antibioticele trebuie folosite doar pentru tratarea afectiunilor grave. Mai mult, persoanele care au decis sa ia din proprie initiativa un astfel de tratament sunt de acord intr-o masura mai mare comparativ cu restul respondentilor cu afirmatia ca pentru afectiunile obisnuite ei stiu ce tratament antibiotic poate fi luat si de copiii sub 15 ani.