Alimentele acide: cat de periculoase sunt pentru sanatate si silueta?

Timp estimat de citire:

3 minute, 15 secunde

Dieta alcalina promoveaza consumul alimentelor care produc compusi alcalini in urma metabolizarii, considerati a fi benefici pentru mentinerea sanatatii pe termen lung. In schimb, consumul alimentelor care produc compusi acizi, intre care se numara cele intens procesate, produsele pe baza de faina alba si cele cu un continut ridicat de zahar, este foarte limitat. Regulile dietei alcaline sunt de bun-simt, insa adesea dau nastere unor confuzii. Iata care este adevarul…

Sangele chiar poate fi… alcalinizat?

Alcalinizarea sangelui – acesta pare sa fie scopul dietei alcaline, insa este departe de a fi cel real. De fapt, sangele, gratie unor procese extrem de bine reglate, isi pastreaza in mod constant un pH cuprins intre 7,35 si 7,45, fiind, asadar, in permanenta usor alcalin.

Ce s-ar intampla daca echilibrul acido-bazic al organismului s-ar modifica in urma consumului unor alimente cu efect acid, respectiv alcalin? Ei bine, exista doua conditii medicale, posibile in anumite circumstante, care descriu asa-zisul efect al alimentelor „acide”. Astfel, daca pH-ul sangelui scade sub pragul de 7,35, devenind mai acid, rezulta acidoza, o conditie care duce la depresia sistemului nervos central. In cazurile severe, cand pH-ul scade sub valoarea de 7, acidoza poate duce la coma si chiar deces. Situatia opusa, in care pH-ul sangvin depaseste 7,45, poarta denumirea de alcaloza. Aceasta stare determina hipersensibilizarea tuturor nervilor din organism, astfel incat simptomele sale sunt spasmele musculare, agitatia, convulsiile, cele din urma ducand la deces, in cazurile severe.

Cu alte cuvinte, doar in cazuri exceptionale, in urma unor tulburari semnificative de ordin functional in organism, pH-ul sangelui este modificat, iar consumul alimentelor cu efect alcalin/acid nu are nicio influenta asupra sa.

Alimente alcaline vs. alimente acide

Care este insa povestea din spatele promovarii consumului de alimente cu efect alcalin, in detrimentul celor cu efect acid asupra organismului? In urma ingestiei si metabolizarii alimentelor consumate, cat si a absorbtiei nutrientilor, in organism rezulta compusi acizi sau alcalini. Alegerea unor alimente care, la final, produc compusi cu efect alcalin este de preferat, fiindca alimentele „acide” uzeaza, pe termen lung, sistemele care asigura buna functionare a organismului si care mentin echilibrul acido-bazic, ducand astfel la instalarea unei varietati de afectiuni.

Din categoria alimentelor „alcaline” fac parte majoritatea legumelor si o buna parte dintre fructe (mai putin cele foarte dulci, cum sunt strugurii), in timp ce majoritatea produselor cerealiere, de origine animala si foarte procesate sunt considerate alimente „acide”. Iata doua liste cu alimente din aceste categorii pe care ar trebui sa le consumi cu generozitate, respectiv cu prudenta:

Alimente alcaline

• Fructe: avocado, banane, pepene rosu, pepene galben, lamai, grepfrut, mango, papaya, kiwi, pere, ananas, mere, caise, piersici, nectarine, portocale etc.
• Legume: sparanghel, usturoi, varza, conopida, broccoli, anghinare, sfecla, telina, praz, ceapa, dovlecei, spanac, andive, rucola etc.
• Zarzavaturi: patrunjel, marar, leustean etc.

Alimente acide

• Carnea
• Ciupercile
• Ouale
• Uleiurile hidrogenate
• Margarina
• Produsele de panificatie
• Dulciurile
• Alcoolul
• Branzeturile
• Sucurile acidulate
• Majoritatea leguminoaselor
• Cafeaua
• Fructele dulci
• Fructele uscate/confiate
• Cacaua etc.

Tot in categoria alimentelor cu efect acid asupra organismului intra si cele incalzite la cuptorul cu microunde sau procesate termic timp indelungat.

Alimentele acide, de eliminat complet din dieta?

Indiferent daca alegi sau nu sa urmezi dieta alcalina, ce trebuie sa retii este ca alimentele cu efect acid la nivelul organismului nu trebuie eliminate in totalitate, ci doar consumate in cantitati cat mai mici. De altfel, este vorba, in mare parte, de produse despre care este stim deja ca nu sunt sanatoase si ca au potentialul de a genera un surplus generos de greutate (carnea grasa, branzeturile cu continut ridicat de grasimi, uleiurile hidrogenate, bauturile carbogazoase, dulciurile s.a.m.d.).

Dana Saporan