Alimentația bazată pe plante și sănătatea

Timp estimat de citire:

4 minute, 52 secunde

Departe ca alimentele vegetale să constea exclusiv în… salată sau morcovi cruzi, așa cum încă mai cred unii răuvoitori, alimentația bazată pe plante este extrem de diversă și ea permite dezvoltarea unor preparate extrem de complexe. O dovadă a afirmației mele este proliferarea de siteuri, vloguri, școli de bucătărie vegană, ca și mărturiile celor care mănâncă mai mult plante și care spun răspicat că diversitatea felurilor de mâncare le depășește așteptările.

Alimentația bazată pe plante – pe ce se construiește

• Cereale, pseudocereale și derivatele lor: pâine, produse de brutărie, paste făinoase, orez în diferite forme, secară, orz, ovăz, quinoa, teff, amaranth etc.
• Leguminoase și derivatele lor: soia în toate formele, fasole, mazăre uscată, năut, linte, arahide etc
• Legume și fructe, inclusiv cartofi și fructe oleaginoase (nuci, migdale, alune de pădure, măsline)
• Grăsimi vegetale: uleiuri sau grăsimi solide

Efecte asupra sănătății

Deși sunt greu de făcut evaluări directe ale alimentației asupra stării de sănătate, fie și pentru că veganii sunt încă puțini, avem astăzi date foarte interesante care arată cam care este evoluția în timp a sănătății veganilor.

Printre cele mai interesante și mai bine documentate date, amintim influența asupra greutății corporale. Cei care adopta acest stil de alimentație sunt de regula mai slabi și au o tendința redusă de a se îngrășa pe măsură ce îmbătrânesc. Sigur, fiecare om este unic în felul sau și sunt destui vegani chiar obezi. Dar media evaluărilor confirmă afirmația anterioară, care poate fi simplu explicată prin faptul că alimentele vegetale sunt mai diluate caloric datorită fibrelor. Practic, este chiar indicat să se consume cu 15-20% mai multă energie, mai multe calorii decât la o alimentație mixtă. Cum s-ar spune, mănânci mai mult și nu te îngrași.

 Efecte benefice asupra tensiunii arteriale

Numită și ucigașul tăcut, hipertensiunea arterială este o problemă raportata la vârste din ce în ce mai tinere și care nu doare sau supără, ducând în timp la afectarea ireversibilă a aparatului cardiovascular, a rinichilor, analizatorului vizual etc. Tratamentele medicamentoase sunt numeroase, dar trebuie urmate pe viață și au mult efecte adverse. De aceea alimentația vegană deschide noi orizonturi de profilaxie în acest domeniu.

Protecție față de diabetul de tip 2

Veganii fac foarte rar diabet de tip 2. Această formă de diabet e strâns legată de obezitate, mai ales de cea centrală (abdominală – “burtă”), dar chiar și în absența acesteia studiile au arătat că boala e aproape inexistentă la cei care au o alimentație bazată pe plante de mult timp. Explicația poate fi și aceea că alimentele cu indice glicemic mare sunt destul de rare în lumea vegetală. Desigur, dacă vei insista să mănânci numai sucuri de fructe sau chiar fructe foarte dulci, nu numai că nu va fi sănătos, dar te-ai putea trezi și cu probleme serioase.

Colesterolul, mai scăzut

Starea aparatului cardiovascular e strâns legată de dieta noastră. O alimentație bogata în grăsimi saturate și colesterol este nocivă. Pe când alimentația vegetală, complet lipsita de colesterol și bogată în grăsimi sănătoase are avantaje nete. Ai auzit bunica spunând că i s-a zis că are colesterol?! Un anumit nivel este normal și util, unul crescut este dăunător. Și proteinele vegetale par, în comparație cu cele animale, a avea un cuvânt greu de spus din acest punct de vedere.

Studii mai recente atrag atenția că ar putea apărea avantaje și din punct de vedere al unor tipuri de cancer, deși în acest caz explicațiile sunt mai complexe. Iar efectele alimentației bazate pe plante apar net mai târziu decât alte avantaje.

Intestine sănătoase

Să nu uităm și alte efecte pozitive ale unui aport mare de vegetale: ele vin împreună cu doze mari de fibre și fitonutrienți. Acestea stimulează dezvoltarea unei microbiote intestinale sănătoase, ori bacteriile intestinale se arată a avea o influență majoră pe diferite funcționalități ale metabolismului nostru, de la secreția unor neurotransmițători, până la lipogeneză sau toleranța la glucoză.

În concluzie, merită sau nu să ne axăm pe plante?! Studiile spun că da. Însă obiceiurile alimentare se schimbă foarte greu. O soluție este să începi să ți le schimbi treptat. Începe cu o zi în care să nu mănânci carne. După care mărește numărul de zile și introdu din ce în ce mai multe alimente de origine vegetală. Gusturile se pot schimba în timp, cercetarea o arată, și ceea ce până mai ieri ar fi putut să îți pară un sacrificiu inutil se va dovedi în viitor avantajos pentru sănătate, dar și plăcut pentru papile.