Afecțiuni asociate cu alimentația nesănătoasă

Timp estimat de citire:

9 minute, 1 secunda

Ca urmare a acestui proces inevitabil a apărut și conceptul de alimentație nesănătoasă, pe măsură ce s-a constatat că unele dintre alimentele procesate, preparate prin diferite metode sau având un conținut ridicat de sare, zaharuri sau grăsimi pot sta la baza unor afecțiuni cronice.

S-a ajuns astfel în situația din prezent, când mai bine de jumătate din bolile cronice diagnosticate în țările dezvoltate au la baza o alimentație nesănătoasă, asociată deseori cu un stil de viață sedentar. În acest articol ne-am propus o trecere în revistă a principalelor afecțiuni asociate cu alimentația nesănătoasă și a mecanismelor ce stau la baza apariției lor.

Obezitatea

Nu întâmplător am început prezentarea noastră cu această afecțiune, dat fiind faptul că obezitatea reprezintă un important factor de risc pentru alte boli despre care vom vorbi pe parcurs.

Obezitatea apare ca urmare a acumulării de grăsime corporală în exces, determinată în bună măsură și de calitatea alimentelor consumate, nu doar de cantitatea acestora.

Astfel, alimente precum cele de tip fast-food, produsele de panificație din făină albă, dulciurile care conțin zahăr, prăjelile și carnea grasă aduc un aport caloric sporit, ce depășește numărul de calorii de care organismul are nevoie pe parcursul unei zile. Caloriile în exces se acumulează sub formă de grăsime, ceea ce duce inițial la supraponderabilitate, urmată apoi de obezitate, iar în cazurile extreme se poate ajunge la obezitate morbidă.

Calitatea vieții persoanelor cu obezitate este serios afectată, iar dacă acestea nu iau măsuri imediate pentru a scăpa de excesul ponderal, riscă să dezvolte o serie de boli care le vor înrăutăți și mai mult situația.

Diabetul

Ne referim aici la diabetul de tip 2 care poate fi una din consecințele obezității, însă cauza principală o reprezintă tot alimentația nesănătoasă, asociată cu lipsa de mișcare.

Diabetul de tip 2 este supranumit „boala secolului XXI”, având o incidență în continuă creștere și estimându-se că acest trend va continua mulți ani de acum înainte.

Boala apare in momentul în care sensibilitatea celulelor la insulină se diminuează sau dispare în totalitate, ceea ce duce la creșterea nivelului glicemiei și apariția unei serii întregi de complicații.

E drept că apariția diabetului este influențată și de factorii genetici, însă de cele mai multe ori, cauza o constituie alimentația nesănătoasă, care duce la apariția excesului ponderal.

Până la acest moment nu există un tratament care să vindece diabetul, astfel că odată apărut, acesta trebuie ținut sub control pentru tot restul vieții, printr-o alimentație echilibrată  și un stil de viață mai activ, care ajută la arderea caloriilor în exces.

Hipertensiunea arterială

Hipertensiunea arterială este principala cauza a apariție afecțiunilor cardiovasculare, care, la rândul lor, constituie prima cauză de deces la nivel mondial. Aceasta constă în creșterea presiunii cu care sângele este pompat în sistemul circulator, ceea ce poate atrage o serie de consecințe negative.

Hipertensiunea arterială face parte din categoria „bolilor tăcute”, dat fiind faptul că nu are simptome specifice, iar acestea apar odată cu complicațiile generate de presiunea crescută a sângelui.

Cu toate acestea, hipertensiunea arterială poate fi depistată foarte ușor prin măsurarea tensiunii cu un aparat special numit tensiometru.

Persoanele supraponderale și cele care au o alimentație nesănătoasă bazată pe grăsimi saturate, dulciuri, alimente sărate, prăjeli și produse de patiserie ori fast-food sunt predispuse la hipertensiune arterială, iar din acest motiv este recomandat să își monitorizeze cu regularitate tensiunea.

Bineînțeles, această măsură nu va elimina riscul, dar va trage un semnal de alarmă la momentul oportun, astfel incit cei în cauză să își schimbe alimentația și stilul de viață înainte de a fi prea târziu.

Ateroscleroza

Ateroscleroza este afecțiunea care face legătura intre alimentația nesănătoasă și hipertensiune, pe lângă aceasta, putând să dea naștere și altor complicații. Denumirea bolii este dată de plăcile de aterom care se depun pe pereții interiori ai arterelor, ducând la îngustarea acestora și la creșterea presiunii sângelui pompat de inimă, adică a tensiunii arteriale.

Plăcile de aterom nu sunt altceva decât fâșii formate de grăsimea care ajunge în sânge din alimentele nesănătoase, cu un conținut ridicat de colesterol. Această grăsime se depune treptat pe interiorul vaselor de sânge și astfel apare ateroscleroza, ce poate afecta orice arteră din corp.

În primele faze, ateroscleroza este asimptomatică, însă primele manifestări apar atunci când artera afectată se îngustează atât de mult încât se îngreunează circulația sângelui către anumite organe.

Una dintre consecințele grave ale aterosclerozei poate fi accidentul vascular cerebral, care apare atunci când o fâșie din plăcile de aterom se desprinde și este purtată de fluxul sanguin către vasele care irigă creierul. Aici, fâșia desprinsă blochează circulația sângelui, iar o anumită regiune din creier nu mai primește oxigen, ceea ce duce la afectarea funcțiilor cerebrale aferente zonei respective.

Atacul de cord

Cunoscut și sub denumirea de „infarct miocardic”, atacul de cord poate avea diferite cauze, însă multe din ele sunt în strânsă legătură cu alimentația nesănătoasă.

Atacul de cord se produce în momentul în care inima nu mai primește suficient sânge oxigenat, ceea ce duce la oprirea miocardului, adică a mușchiului cardiac ce asigură bătăile inimii.

Atacul de cord este de cele mai multe ori o consecință a blocării arterelor coronare din cauza depunerilor de grăsime sau a desprinderii unei plăci de aterom specifice aterosclerozei.

Consecințele unui atac de cord pot fi fatale dacă pacientul nu este resuscitat în primele minute după incident, pentru că imediat după ce inima încetează să mai bată, niciun organ din corp nu mai primește oxigen. Cu cât se întârzie mai mult acordarea primului ajutor, cu atât scad șansele ca organele afectate să își reia funcțiile normale, iar în cazurile cele mai nefericite se ajunge la deces.

Refluxul gastroesofagian

Alimentația nesănătoasă poate sta și la baza unor afecțiuni digestive, iar refluxul gastroesofagian este una dintre ele. În cazul său, conținutul acid din stomac – necesar digestiei – refulează în esofag, provocând arsuri și regurgitații.

Cauza refluxului gastroesofagian o constituie relaxarea sau închiderea parțială a sfincterului esofagian care, în mod normal, trebuie să se deschidă pentru a permite trecerea alimentelor în stomac, după care se închide pentru a împiedica refularea conținutului gastric.

Consumate în exces, alimentele nesănătoase pot determina relaxarea acestui sfincter ceea ce va duce la apariția refluxului gastroesofagian.

De asemenea, excesul ponderal și obezitatea – care sunt determinate tot de alimentația nesănătoasă – reprezintă un alt factor de risc pentru refluxul gastroesofagian.

Colonul iritabil

O altă afecțiune digestivă asociată cu alimentația nesănătoasă este colonul iritabil, care se manifestă prin balonări, dureri abdominale, diaree sau constipație. Cauzele care duc la apariția colonului iritabil nu sunt cunoscute cu exactitate, însă au fost identificați o serie de factori declanșatori sau care agravează simptomele descrise mai sus.

Evident, unul din acești factori este și alimentația nesănătoasă, prin prisma faptului că unele alimente din această categorie pot irita mucoasa intestinală, pot îngreuna tranzitul intestinal sau pot produce balonare.

Astfel, pacienții care suferă de colon iritabil ar trebui să evite alimente precum carnea roșie, brânzeturile și lactatele cu un conținut ridicat de grăsimi, prăjelile, produsele care conțin gluten și mâncărurile picante.

De asemenea, băuturile alcoolice și cele carbogazoase cresc aciditatea gastrică,  ceea ce ar putea duce și la declanșarea simptomelor specifice colonului iritabil.

Bolile inflamatorii intestinale

Când vorbim de boli inflamatorii intestinale ne referim la o gamă de afecțiuni care provoacă inflamații pe termen lung la nivelul tractului digestiv și care nu pot fi vindecate, ci doar controlate prin tratament și alimentație adecvată.

Cele mai des întâlnite boli inflamatorii intestinale sunt boala Crohn și colita ulcerohemoragică, cărora li se mai adaugă boala Behcet și o serie de colite care au însă o incidență mult mai redusă.

Nici de această dată nu se poate spune că alimentația nesănătoasă este un factor determinant al bolilor inflamatorii intestinale, întrucât acestea sunt de natură autoimună, iar cauzele încă nu sunt suficient cunoscute.

Cu toate acestea, o alimentație neadecvată poate agrava simptomele specifice bolilor inflamatorii intestinale, favorizând apariția inflamațiilor și afectând flora bacteriană din tractul digestiv.

Osteoporoza

Osteoporoza este o boală a sistemului odos, care constă în scăderea densității și rezistenței oaselor. Persoanele care suferă de osteoporoză devin astfel mult mai predispuse la fracturi chiar și în urma unor accidente minore, dar și mai grav este faptul că vindecarea este mult îngreunată, iar uneori oasele chiar nu se mai sudează.

Alimentația nesănătoasă poate fi un factor de risc pentru apariția osteoporozei, prin prisma faptului că organismul nu primește o cantitate suficientă de calciu și alți nutrienți esențiali pentru sănătatea oaselor.

Chiar dacă osteoporoza are și alte cauze, alimentația joacă un rol important pentru cei care suferă de această afecțiune, fiind recomandat consumul unor alimente bogate în vitamine și minerale, care să contribuie la fortifierea oaselor.

Diferite forme de cancer

Deficitul de nutrienți, excesul ponderal și alte probleme de sănătate datorate alimentației nesănătoase pot determina sau favoriza și apariția a diferite tipuri de cancer.

De cele mai multe ori, cancerele digestive au la bază o alimentație nesănătoasă, iar in acest sens putem aminti cancerul de colon, cancerul gastric, cancerul esofagian și cancerul de ficat.

De asemenea, consumul excesiv de grăsimi saturate și obezitatea se numără printre factorii de risc ai cancerului de sân la femei, în timp ce bărbații cu obiceiuri alimentare nesănătoase sunt predispuși la cancer de prostată.