Prea puțin somn crește riscul de demență. Surpriza: și prea mult somn face asta

Timp estimat de citire:

5 minute, 19 secunde

Știm deja că somnul insuficient poate avea efecte negative asupra sănătății. Mai puțin cunoscut este faptul că și dormitul în exces poate fi asociat cu probleme de sănătate, inclusiv cu demența.

Somnul și demența, o relație complicată

Pentru a vedea în ce fel se leagă factorii stilului de viață de riscul de demență, o echipă de cercetători de la York University din Canada a analizat datele colectate în alte 69 de studii de cohortă. Oamenii de știință au urmărit trei altfel de factori: activitatea fizică, timpul petrecut stând jos și durata somnului.

Așa cum era de așteptat, privarea de somn a „înclinat” balanța în favoarea demenței. Mai exact, conform analizei, persoanele care dormeau mai puțin de 7 ore pe noapte aveau un risc cu 18% mai mare de demență.

Rezultatele arată însă că și excesul are un cost. Persoanele care dormeau mai mult de 8 ore pe noapte au avut un risc cu 28% mai mare de demență, un procent chiar mai ridicat decât în cazul celor care dormeau prea puțin. Cel mai mic risc a fost înregistrat de cei care obișnuiau să doarmă 7-8 ore pe noapte.

Somnul prea lung provoacă demență?

Nu neapărat. Există o nuanță importantă în interpretarea acestor rezultate. Studiul arată asocieri, nu demonstrează că numărul de ore dormite provoacă sau previne demența.

Mai ales în cazul somnului prelungit, legătura poate fi mai complexă. Cercetările anterioare sugerează că nevoia de a dormi mai mult ar putea apărea și ca parte a unor modificări care preced declinul cognitiv. Cu alte cuvinte, somnul prelungit ar putea fi, în unele situații, un semn timpuriu al unor schimbări la nivelul creierului, și nu cauza lor.

De aceea, rezultatele nu trebuie tratate ca o recomandare de a reduce cu orice preț durata somnului, dacă o persoană doarme în mod obișnuit mai mult de 8 ore.

Mișcarea regulată contează și ea

În ceea ce privește rolul activității fizice, rezultatele au conturat aceeași idee generală: un stil de viață mai activ este asociat cu un risc mai mic de demență.

Persoanele care făceau cel puțin 150 de minute de activitate fizică pe săptămână au avut un risc cu aproximativ 25% mai mic de demență, comparativ cu cele mai puțin active.

Asta nu înseamnă că 150 de minute reprezintă o „doză” care previne demența. Este pragul folosit pentru comparație în analiza cercetătorilor, iar studiile incluse au fost observaționale.

Statul prelungit pe scaun, o altă asociere cu riscul de demență

Persoanele care stăteau jos cel puțin 8 ore pe zi au avut un risc cu aproximativ 27% mai mare de a dezvolta demență decât cele care petreceau mai puțin timp astfel.

Aici, dovezile sunt însă mai puțin solide. Doar trei dintre cele 69 de studii analizate au oferit date despre comportamentul sedentar. Ca atare, autorii consideră că sunt necesare mai multe cercetări pentru a clarifica această legătură.

Privite împreună, rezultatele sugerează că sănătatea creierului este legată de un ansamblu de obiceiuri: un somn suficient, mișcare regulată și mai puțin timp petrecut stând jos.

Cercetătorii menționează mai multe explicații posibile în acest sens. În primul rând, activitatea fizică și somnul pot susține circulația sângelui la nivelul creierului. De asemenea, pot contribui la reducerea inflamației și pot ajuta organismul să elimine produșii rezultați din activitatea celulelor nervoase.

Sănătatea cardiovasculară este, la rândul ei, strâns legată de cea a creierului. Vasele de sânge sănătoase contribuie la o bună alimentare a creierului cu oxigen și substanțe nutritive.

O analiză de amploare, dar cu limite

Unul dintre punctele forte ale cercetării este numărul mare de participanți. În total, studiile analizate au reunit aproape 4,5 milioane de persoane. Au fost incluse și persoane începând de la vârsta de 35 de ani, ceea ce oferă o perspectivă mai largă asupra implicării factorilor ce țin de stil de viață. Toate studiile au pornit de la participanți care nu aveau demență și au urmărit apariția bolii în timp.

Există însă și limite. Studiile au folosit metode diferite pentru colectarea datelor. De asemenea, numărul de cercetări disponibile a fost foarte diferit pentru cele trei comportamente. În plus, fiind vorba despre studii observaționale, nu se poate spune cu certitudine că modificarea unuia dintre acești factori va reduce riscul de demență.

Sunt necesare cercetări pe perioade mai lungi, care să urmărească și schimbările în stilul de viață de-a lungul anilor. Acestea ar putea ajuta la clarificarea relației dintre somn, activitate fizică, sedentarism și apariția demenței.

7-8 ore de somn rămâne un bun reper pentru sănătatea creierului

Trăim într-un ritm în care somnul ajunge ușor pe ultimul loc. Mai recuperăm ceva din ce aveam făcut seara, mai stăm puțin pe telefon înainte de culcare, chiar dacă a doua zi trebuie să ne trezim la fel de devreme. La polul opus, perioadele în care dormim mult nu sunt neapărat un semn că ne-am odihnit suficient.

Cercetarea de față arată că 7-8 ore de somn pe noapte reprezintă un reper bun pentru sănătatea creierului. În cadrul analizei, acesta a fost intervalul asociat cu cel mai mic risc de demență.

Somnul nu trebuie privit însă separat de restul stilului de viață. Statul ore întregi pe scaun, lipsa mișcării și zilele în care amânăm constant ora de culcare fac parte din același tablou al vieții moderne.

Studiul nu demonstrează că schimbarea acestor obiceiuri vor preveni demența. Ne amintește însă că obiceiurile aparent banale, repetate zi de zi, pot avea legătură cu sănătatea creierului pe termen lung.

Foto: Shutterstock

Sursa:

https://journals.plos.org/plosone/article?id=10.1371/journal.pone.0343621

https://www.sciencealert.com/scientists-reveal-the-optimal-amount-of-sleep-for-lower-dementia-risk