Virusul SARS-CoV-2 și transmiterea prin alimente

Timp estimat de citire:

6 minute, 10 secunde

Boala COVID-19 este produsa de un virus ARN, numit SARS-CoV-2. Pătrunderea sa în organism este realizată majoritar pe cale respiratorie, fie prin picături mari de salivă, fie prin picături mai mici (aerosoli) care pot rămâne mult timp suspendate în aer. Calea esențială de transmitere este aerogenă și acest lucru este considerat cert de toate forurile sanitare mondiale. Este și motivul pentru care purtatul măștii este atât de important.

Virusul pe suprafețe

În acest sens, s-a pus problema rezistenței lui în mediu și posibilității ca germenul existent pe astfel de suprafețe să producă boala. Ne amintim evaluările care arătau că pe suprafețe netede, lucioase, cum sunt cele metalice sau de plastic, putem găsi viruși și după 3 zile. Va amintiți zilele în care lăsam pachetele și cumpărăturile în “carantină” 2-3 zile sau le dădeam cu clor ca să nu ne contaminăm. Zilele acelea au trecut. Organizația Mondială a Sănătății consideră ca transmiterea bolii prin suprafețe contaminate, deși logică, joacă un rol cu mult mai mic decât s-a crezut inițial.

În ce condiții te poți infecta de pe suprafețe

Studii efectuate în case cu mai multe persoane bolnave au arătat că și în astfel de condiții extreme suprafețele erau contaminate cu viruși activi în mai puțin de 25% din cazuri. Desigur, dacă pui mâna pe o suprafață imediat după ce un bolnav sau purtător de SARS-CoV-2 a strănutat sau tușit și picăturile de secreție au ajuns acolo, ai o mare probabilitate să “apuci” virusul și, dacă nu te speli rapid pe mâini și îți duci mâna la ochi, nas sau gură, să faci chiar și boala. Dar pentru astfel de situații este necesar ca încărcătura cu viruși activi să fie extrem de mare, ori șansele în acest sens sunt extrem de mici.

Păstrează regulile de igienă!

Trebuie înțeles că ne aflăm în fața unui virus care supraviețuiește destul de puțin în afara unui organism gazdă. Chiar și ajuns “afară”, își scade în timp puterea de a cauza îmbolnăvirea (și numărul de viruși activi). Ca atare, de multe ori, ceea ce găsim pe suprafețe este fie un număr prea mic de viruși pentru a putea produce boala, fie chiar urme de virus (urme de ARN) care nu mai au capacitatea de a îmbolnăvi. Asta nu înseamnă în niciun caz că trebuie să renunțăm la regulile de bună igienă, de tipul spălatului și dezinfectatului pe mâini. Însă acestea nu trebuie să fie obsesive. Și trebuie să ținem cont de faptul că pentru ca boala să apară, e nevoie să avem contact cu un număr suficient de mare de viruși activi, care să aibă ocazia de a pătrunde în organism și declanșa simptome.

Ce facem cu alimentele?!

Există transmitere digestivă a virusului SARS-CoV-2?! În teorie, acest lucru pare posibil, devreme ce receptori pentru virus există și în tubul digestiv și medicii au descris și COVID-19 ale cărei manifestări sunt durerile de burtă, greața, diareea etc. Practic însă, nu există dovezi că acest lucru se întâmplă, deși milioane de oameni de pe întregul mapamond au făcut deja boala. Mulți dintre noi au ales să fiarbă tot cu asiduitate, să încălzească până la temperaturi crescute mâncarea de catering și să spele fructele sau ambalajele cu clor, doar-doar vor scăpa de virusul ucigaș. Aceste măsuri se dovedesc inutile și nocive pentru valoarea nutritivă a mâncărurilor și produselor respective.

Desigur, în principiu dacă cineva bolnav a pus mâna intens contaminată pe produsul alimentar pe care tu îl cumperi ar fi putut să îi transfere virusul. Dar cu excepția unor situații absolut neobișnuite în comerțul modern, de tipul strănutatului sau tușitului fără mască peste mâncarea expusă și neprotejată, putem exclude ideea că mâncarea transmite viroza. Chiar și în situația mai sus descrisă (secreții respiratorii peste mâncare), oamenii de știință consideră că probabilitatea de a face boala este aproape inexistentă.

Virusul pe ambalaje?

Referitor la ambalaje, același lucru este valabil. Ar fi nevoie de încărcături extrem de mari de virus viabil prezent pe ambalaje, ca și de manipularea necorespunzătoare de către receptor care, imediat după ce pune mâna pe ambalaj exact în zona cu încărcătură virală mare și imediat după ce virusul a ajuns acolo, sa și-o ducă la ochi sau la gură. Să recunoaștem că ar fi cam multe coincidențe…

Niște știri recente provenite din China relatau că ar fi fost găsit SARS-CoV-2 pe produse congelate. Din fericire, niciun alt loc de pe fața pământului nu a raportat ceva similar, deci putem concluziona că probabil determinările au fost sau eronate, sau au apărut mai degrabă în scop economic. Și la noi au apărut niște relatări conform cărora virusul ar rezista mult pe pâine. Desigur, nimeni nu s-a întrebat dacă e vorba chiar de virusul în sine sau de urme ale acestuia. Practica arată că nimeni nu s-a infectat mâncând pâine, mai ales că în viața de zi cu zi pâinea nu este inoculată cu cantități mari de virus  pur și simplu pentru că astfel de lucruri se întâmplă exclusiv în laborator.

Cum ne protejăm?!

E important să aplicăm normele elementare de igienă care trebuie respectate și în afara pandemiei în relația cu alimentele. Alimentele se manipulează cu mâinile curate; în prepararea lor trebuie separate cele nepreparate termic de cele preparate termic; trebuie avută grijă să nu favorizăm contaminarea încrucișată, să păstrăm lanțul frigorific și să nu ținem mâncarea “la păstrare” la temperaturi între 4 și 60 de grade Celsius. Suprafețele trebuie spălate și eventual dezinfectate cu soluții obișnuite. Vesela se spală cu apă fierbinte și detergent adecvat. Ambalajele exterioare ale alimentelor cumpărate se aruncă, după care ne spălăm pe mâini și pregătim mesele. Pentru mâncarea de catering, ambalajele exterioare se arunca și ele, iar mâncarea propriu-zisă poate fi consumată fără probleme. În magazin nu punem mâna pe produse pe care nu le cumpărăm, alegem cu ochii, nu cu mâna.

În concluzie, așa cum afirmă toate centrele mondiale de control ale bolilor transmisibile, probabilitatea de a lua SARS-CoV-2 prin mâncare sau ambalajele acesteia este minimă și astfel de îmbolnăviri nu au fost constatate până în prezent. Până la urmă este nevoie de o evaluare realistă a riscului pe care și-o face fiecare. Și, în funcție de concluzii, acționează așa cum consideri că este mai bine!