Somonul afumat: este sau nu bun pentru sănătate?

Timp estimat de citire:

7 minute, 11 secunde

Somonul este unul dintre cele mai dense alimente din punct de vedere nutrițional. Este o sursă excelentă de proteine de bună calitate și mai ales de grăsimi sănătoase – acizi grași esențiali Omega-3, dar și de vitamine și minerale valoroase. Tocmai de aceea, regăsim somonul în toate recomandările privind alimentația sănătoasă. Medicii ne îndeamnă să-l consumăm pe cât de des posibil, gătit la cuptor, la airfryer sau la aburi, pentru a ne bucura din plin de beneficiile pe care le aduce sănătății, care nu-s deloc puține la număr. Ce știm despre varianta sa afumată? Cât de prietenoasă este cu sănătatea?

Ce găsim în somonul afumat

Adevărată sărbătoare pentru papilele gustative, somonul afumat este deliciu pe care-l savurez cu maximă încântare ori de câte ori ai ocazia. Este acel „ceva bun” căruia nu prea ai cum să-i reziști și de aceea rareori ne punem problema dacă ne face bine sau nu. Ei bine, răspunsul are multe nuanțe.

Din punct de vedere al aportului nutrițional, somonul afumat este foarte generos. Pentru că asigură o varietate largă de substanțe nutritive importante per porție. Mai exact, din 100 g de somon afumat putem obține:

Grăsimi sănătoase: 4,3 g

Proteine: 18.3 g

Calciu: 11 mg

Fier: 0,85 mg

Zinc: 0,31 mg

Seleniu: 32,4 mg

Vitamina B12: 3,26 mg

Vitamina A: 26 mg

Vitamina E: 1,35 mg

Așa cum se poate bine observa, somonul afumat păstrează în foarte bună măsură calitățile benefice ale peștelui. Ca și varianta neafumată, acesta se remarcă ca o sursă bogată de acizi grași Omega-3, care pot atenua inflamațiile, pot păstra funcția și structura creierului și pot reduce nivelul trigliceridelor.

Acizii grași Omega-3 pot ajuta, de asemenea, la prevenirea bolilor de inimă prin echilibrarea acizilor grași Omega-6 din sânge. Atât acizii grași Omega-6, cât și cei Omega-3 sunt importanți pentru sănătate, dar consumul prea mare de acizi grași Omega-6 poate crește riscul de boli inflamatorii. Prin consumul de somon afumat, putem păstra un raport optim între acizii grași. Există multe dovezi științifice care confirmă efectul antiinflamator al acizilor grași Omega-3. De pildă, un studiu efectuat pe femei cu vârste cuprinse între 35 și 70 de ani a arătat că acestea au reușit să reducă markerii inflamatori după ce au consumat 80 g de somon și alți pești grași, bogați în Omega-3, în fiecare zi.

De asemenea, datorită conținutului crescut de vitamina B12, somonul afumat ajută la stimularea funcției nervoase, a producției de ADN și a producției de celule roșii din sânge. Prin conținutul vitaminelor A și E, doi antioxidanți puternici, contribuie la combaterea efectelor nocive ale radicalilor liberi. Somonul afumat mai conține un antioxidant redutabil: astaxantina. Această substanță este recunoscută pentru faptul că poate reduce riscul de boli de inimă prin creșterea HDL (colesterolul „bun”) și scăderea LDL (colesterolul „rău”).

Pentru un aport optim de acizi grași Omega-3, poți miza pe ajutorul suplimentului alimentar Naturalis Omega 3 Forte 1000 mg. Acizii Omega-3 EPA și DHA sunt compuși grași benefici, care au un rol esențial în funcționarea normală a inimii. DHA contribuie la menținerea funcției normale a creierului și la menținerea vederii normale.

Tehnica de afumare, diferența dintre cea la rece și cea la cald

Se consideră că peștele este afumat la rece, atunci când este preparat la 30°C. Pentru a fi conservat, acesta trebuie să treacă, prin urmare, printr-un proces de sărare. Așadar, gustul său este sărat și puternic afumat. O altă tehnică constă în utilizarea fumului lichid, obținut prin condensare, care este pulverizat într-un afumător sau aplicat direct pe pește. Printre peștii afumați la rece se numără heringul, somonul, șprotul și păstrăvul.

În cazul afumării la cald, temperatura la miez este de cel puțin 65°C. Peștele preparat astfel este mai fraged, mai puțin sărat și mai puțin afumat. Printre peștii afumați la cald se numără heringul, macroul și țiparul.

Argumente contra consumului de somon afumat

Unul dintre principalele motive pentru care consumul de somon afumat stârnește motiv de îngrijorare este conținutul ridicat de sare. Peștele afumat este mai întâi sărat, apoi afumat. Sărarea se poate face fie pe cale uscată (peștele este pus în sare), fie folosind o soluție de sare (prin imersie sau injectare). În acest din urmă caz, peștele este mai puțin deshidratat și, prin urmare, reține mai multă umiditate. Cercetările efectuate de Asociația Consumatorilor Olandezi au arătat că somonul afumat conține uneori prea multă sare. Mai exact, o porție de 100 g de somon afumat conține 672 mg de sodiu. Aceeași cantitate de somon proaspăt are doar 75 mg.

Consumul unei cantități prea mari de sodiu poate crește semnificativ riscul de accident vascular cerebral și boli de inimă. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, ar trebui să încercăm limitarea aportului de sodiu la 2.000 mg/zi. Asociația Americană a Inimii recomandă o limită și mai modestă, de 1.500 mg/zi.

Riscul de contaminare cu listeria

Peștele afumat, cum ar fi somonul, macroul sau păstrăvul, poate conține bacteria Listeria monocytogenes, care poate duce la listerioză, o boală infecțioasă cu consecințe grave. Acest risc este semnificativ, în principal, în cazul peștelui afumat la rece. Prin afumare la cald, bacteria este, în general, neutralizată.

Este însă important de știut că această bacterie supraviețuiește foarte bine în frigider și se înmulțește pe măsură ce produsul este depozitat. Peștele afumat preambalat, poate fi, de asemenea, contaminat. Bacteria poate fi deosebit de periculoasă pentru gravide, copii, dar și persoanele cu un sistem imunitar slăbit.

Prezența substanțelor cancerigene

Peștele afumat, la fel ca și alte specialități afumate din carne sau brânză, poate conține hidrocarburi aromatice policiclice (HAP). HAP-urile sunt substanțe cancerigene care se formează atunci când alimentele sunt lăsate să ardă. Acest lucru se poate întâmpla și atunci când alimentele sunt gătite la grătar. În mod similar, atunci când alimentele sunt prelucrate, de exemplu prin afumare, HAP pot pătrunde în produs prin fum. Pentru a se asigura că aportul de HAP rămâne cât mai redus posibil, UE a impus orientări privind cantitatea maximă de benzo(a)piren care se poate găsi în alimente.

Conținutul de HAP al peștelui afumat depinde în principal de metoda de afumare. De exemplu, peștele poate fi suspendat în fum direct deasupra focului, ceea ce produce mai mulți HAP. Peștele afumat la o temperatură mai scăzută și în afumătorii și cuptoare moderne cu o bună circulație a aerului conține mai puțini HAP.

Aromele de fum utilizate în mod obișnuit în prezent conțin HAP, dar mult mai puțin decât în produsele afumate tradiționale.

Dacă nu consumi zilnic somon afumat sau alte produse afumate, cu siguranță nu ai de ce să-ți faci griji.

Respectarea regulilor de igienă, esențială

Pentru a evita riscurile potențiale, alege cu atenție produsele pe care urmează să le consumi. În cazul somonului afumat preambalat, ține cont de aceste reguli simple:

• Selectează produsele cu o dată de expirare cât mai îndepărtată de data achiziției.
• Păstrează somonul afumat în partea cea mai rece a frigiderului.
• Folosește-l rapid, mai ales dacă ambalajul a fost deschis. Data limită de consum indicată de producător este uneori supraestimată. Odată deschis, peștele afumat se păstrează timp de 2 zile în frigider.
• Deschide ambalajul cu aproximativ o oră înainte de servire și savurează somonul la temperatura camerei. După două ore, somonul va începe să se usuce și să se oxideze.