Red alert: sfecla rosie, noua „vedeta” a nutritiei moderne

Dupa o perioada lunga de timp in care a fost uitata intr-un con de umbra, sfecla rosie pare sa redescrie povestea „Cenusaresei” in gastronomie. A devenit omniprezenta in oferta de produse de tip ready-to-eat a marilor magazine, dar si in meniurile multor restaurante, fiind tot mai des inclusa in retete sofisticate.

Lumina reflectoarelor a fost indreptata catre sfecla rosie odata cu popularizarea rezultatelor cercetarilor recente, potrivit carora consumul sucului obtinut din aceasta umila radacinoasa imbunatateste considerabil rezistenta si performanta sportivilor. In total, mai bine de 360 de cercetari au avut-o ca subiect de studiu in ultimii ani, dintre care peste 100 au vizat efectele ei asupra andurantei fizice. Concluzia oamenilor de stiinta care au pus-o sub lupa este una cvasi-unanima: sfecla rosie este un superaliment, cu multiple proprietati benefice. Uite si câteva dintre argumentele pe care se fundamenteaza aceasta.

Saraca in calorii, bogata in micronutrienti

O portie de 170 g de sfecla rosie furnizeaza cantitati generoase de vitamine si minerale esentiale bunei functionari a organismului si anume: circa 136 mcg de folati, ceea ce reprezinta 34% din doza zilnica recomandata (DZR), mangan (28% din DZR), potasiu (15%), cupru (14%), magneziu (10%), fosfor (9%), vitamina C (8%), fier (7%), vitamina B6 (6%). Totul cu pretul a doar 75 de calorii si un bonus de circa 14% din DZR de fibre alimentare.

Spre deosebire de alti pigmenti din plante, betalainele se deterioreaza mai repede atunci când sunt expuse la temperaturi inalte. De aceea, pentru a beneficia de puterea lor antioxidanta, timpii de gatire ai sfeclei la abur e bine sa nu depaseasca 15 minute, iar de coacere – 55 de minute.

Sursa complexa de antioxidanti

De remarcat in cazul sfeclei rosii nu e neaparat cantitatea de antioxidanti – care este una notabila, ci mai degraba mixul unic de substante antioxidante detinut. Daca in majoritatea produselor vegetale gasim carotenoide sau antociani, sfecla rosie abunda in betanina si vulgoxantina, un grup de compusi numiti betalaine, care de altfel ii confera frumoasa culoare caracteristica. Ei bine, tocmai datorita prezentei acestor fitonutrienti speciali, asociata continutului ridicat de mangan, cupru si vitamina C, sfecla rosie ofera protectie antioxidanta intr-un mod diferit fata de alte fructe si legume, ceea ce o face de neinlocuit in cadrul unei alimentatii variate si echilibrate.

Regleaza tensiunea arteriala

Doldora de nitrati, pe care corpul ii transforma in oxid nitric (NO), o molecula formata dintr-un atom de azot si unul de oxigen, care dilata si relaxeaza vasele de sânge, sfecla rosie se dovedeste a fi de mare ajutor in ceea ce priveste scaderea presiunii sangvine si, pe cale de consecinta, a riscului cardiovascular. Un studiu aparut in „Nutrition Journal” in 2012 a aratat ca doza de nitrati obtinuti din 500 ml de suc de sfecla rosie poate reduce cu pâna la 10 mmHg tensiunea arteriala sistolica dupa trei ore de la ingestie, iar efectul persista pâna la 24 de ore.

Stimuleaza activitatea cerebrala

Datorita actiunii vasodilatatoare a oxidului nitric, sfecla rosie face din vasele sangvine veritabile „autostrazi” pentru sângele bogat in substante nutritive si oxigen, optimizând astfel oxigenarea organului gândirii, cu impact pozitiv asupra activitatilor de zi cu zi. Mai mult, potrivit unui studiu restrâns din 2010, care a implicat 14 barbati si femei cu vârsta medie de peste 74 de ani, consumul cu regularitate al acestei legume poate fi un bun remediu contra dementei.

Combate anemia

Daca te stii cu predispozitie la anemie, ai inca un motiv sa-ti reconsideri atitudinea fata de aceasta radacinoasa si sa o incluzi mai des in meniu. Si asta pentru ca ea contribuie la cresterea concentratiei de hemoglobina din sânge, prin favorizarea absorbtiei fierului, compusul esential al acestei proteine importante a globulelor rosii (RBC).

In ciuda aparentelor, sfecla rosie este un ingredient foarte versatil si poate fi integrata fara probleme intr-o multime de preparate: aperitive, supe, salate, feluri principale si chiar si in deserturi. Optiunile sunt, practic, nelimitate.

Natalia Talmacec