Paul Georgescu, cel mai rapid roman la traversarea Canalului Manecii

Timp estimat de citire:

5 minute, 18 secunde

Vi-l prezentam pe Paul Georgescu, cel care pe 14 septembrie 2016 a realizat o performanta remarcabila: a strabatut inot 54 km in 13 ore si 36 de minute, reusind nu doar sa doboare recordul romanesc anterior de 14 ore si 32 de minute, ci sa si inregistreze cel mai bun timp al sezonului pe aceasta distanta.

Slab sau Gras: Ai devenit cel mai rapid roman la traversarea Canalului Manecii, doborand recordul national de 14 ore si 34 de minute, stabilit de Dan Canta. Cui dedici acest succes?

Paul Georgescu: Acest succes il dedic copiilor de la scoala la care predau. Am vrut si am reusit sa le predau o lectie pe care numai prin propriul exemplu o puteau intelege: lectia de a nu se da batuti niciodata.

Povesteste-ne despre aceasta experienta. Care a fost cel mai dificil moment pe parcursul traversarii?

Cel mai dificil moment a fost dupa 2 ore de inot cand am intampinat niste valuri de aproximativ 2 m foarte suparatoare care veneau din fata si din lateral, chiar pe partea in care respiram. Din aceasta cauza am inghitit multa apa, provocandu-mi o stare de rau finalizata cu foarte multe varsaturi. Acela a fost punctul culminant, am vrut sa renunt, dar tot timpul ma gandeam la cei dragi, la familia si copiii mei, la elevii mei si priveam numele lor scrise pe antebrate si maini chiar de catre ei.

Lipsa costumului de neopren este una dintre principalele cerinte ale Asociatiei Inotatorilor din Canalul Manecii, pentru ca o performanta sa fie recunoscuta. Cum a fost sa inoti in ape atat de reci?

La prima tentativa din iulie, chiar am avut o perioada de acomodare. Prima oara am fost plecat intr-o localitate cu deschidere la Marea Nordului, unde am stat 10 zile. Acolo ma antrenam zilnic, uneori de doua ori pe zi. Apa era mai calda ca in Canalul Manecii cu aproximativ 2 grade, avand 19 grade. Din punct de vedre al acomodarii era foarte bine, pentru ca ea se realiza progresiv. Cu o saptamana inainte de programarea initiala a traversarii am ajuns in Dover, orasul de unde se pleca. In Dover ma antrenam numai dimineata in jur de o ora si jumatate intr-un golf special amenajat pentru inotatori.

Si daca tot ai mentionat acest lucru. Ce s-a intamplat atunci, de ce nu ai reusit sa finalizezi traversarea?

Pur si simplu, am prins o zi cu vreme nefavorabila si, desi am luptat cu valurile din rasputeri, a trebuit sa ma opresc la aproximativ 7 km de malul celalalt. Dinstanta parcursa atunci a fost de 39226 m in 10:05. Tin minte ca arbitrul oficial a venit atunci la mine cu lacrimi in ochi si mi-a zis ca n-a mai vazut atata determinare si atat ghinion la un inotator si ca in opinia lui eu am trecut canalul, inotand aproape 40 km, mult mai mult decat distanta propiu-zisa.

Cum te-ai pregatit pentru aceasta a doua incercare?

Pregatirea am inceput-o in luna octombrie sub indrumarea lui Matei Giurcaneanu. In momentul in care i-am comunicat intentiile mele, a acceptat imediat sa ma antreneze, fiind o mare provocare chiar si pentru el. Ne-am intalnit, am discutat, mi-a explicat cum vede el planul de pregatire si a doua zi am inceput. In fiecare zi, in afara de duminica, inotam intre 5 si 7 km.

Desi distanta dintre tarmul englez si cel francez masoara aproximativ 34 km, din cauza curentilor foarte puternici, Paul Georgescu a trebuit sa inoate 54 km, ceea ce face ca performanta sa sa fie cu adevarat extraorodinara.

Cand ti-a venit ideea sa traverzei Canalul Manecii? Ce te-a motivat sa te aventurezi in aceasta misiune?

Totul a inceput de la o gluma, facuta mai demult. Eu si cu un prieten bun tocmai ne cumparasem costume de neopren si eu, fiind la mare, am avut ocazia sa-l probez. Dupa vreo 10 minute l-am scos pentru ca ma sufocam si, in plus, aveam o flotabilitate foarte mare care imi schimba tehnica de inot. Atunci mi-am zis ca nu mai port costumul nici daca apa o sa aiba 16 grade. Cand i-am povestit prietenului meu despre asta, el mi-a sugerat in gluma sa traversez Canalul Manecii. Tot atunci a aflat ca recordurile celor care inoata in neopren nu sunt omologate si ca doar un roman, Dan Canta, traversase apele reci ale Canalului Manecii fara costum, in 14 ore si 34 minute.

Ai un regim alimentar special? In ce consta acesta?

Pentru a traversa Canalul Manecii fara a intra in hipotermie iti trebuie un strat lipidic generos, motiv pentru care a trebuit sa ma pun serios pe mancat. La inceput, mancam mai mult grasimi sanatoase – nuca de cocos etc. – , dar nu prea puneam grasime pe mine; asa ca am inceput sa mananc orice si oricat. Fiind triatlonist, ma antrenam nu numai la inot, ci si la alergare si ciclism. Dupa o luna, a trebuit sa renunt la celelalte doua discipline, pentru ca nu ma ingrasam deloc.

Ce parere ai despre sportul romanesc in general si despre inot in mod particular?

Ma bucur sa o observ o dezvoltare a sportului de masa, de amatori. Tot mai multa lume e constienta ca sportul ajuta fiecare individ, dar si colectivitatea, pentru ca sportul presupune aer liber, contribuie la mentinerea si intarirea sanatatii, cresterea capacitatilor fizice si intelectuale, la dorinta de autodepasire. Din pacate, sportul de performanta a inregistrat un regres considerabil. Despre inot pot spune ca reprezinta primul sport pe care trebuie sa-l practice un copil. In primul rand, inotul are o influenta pozitiva asupra plamanilor, in sensul ca, in timp, va creste capacitatea respiratorie si copilul va respira mai eficient; nu exercita presiune asupra articulatiilor, precum alergatul; creste forta si rezistenta musculara, imbunatateste postura si creste flexibilitatea etc. Din ce in ce mai multi parinti isi dau copiii la inot la cluburi sportive scolare sau particulare. Sunt de parere ca in urmatorii ani Romania va incpe sa aiba rezultate la nivel european si mondial.

Exista prea tarziu pentru a invata sa inoti?

Niciodata nu e prea tarziu pentru a invata inotul. Intr-adevar, copiii invata mai repede. Daca un copil poate invata sa inoate cam in 2-3 saptamani, unui adult ii poate lua, in medie, 2-3 luni. Diferenta este data de perceperea asa-zisului pericol, apoi intervin greutatea in miscare, greutatea corpului si alti factori fiziologici.

Natalia Talmacec