Medic neurolog: „Peste 50% dintre pacientii cu accident vascular cerebral au exces ponderal”

Patologie foarte grava, accidentul vascular cerbral (AVC) reprezinta una dintre principalele cauze de deces si morbiditate din Romania, tara noastra aflandu-se pe locul trei la nivel european in ceea ce priveste incidenta si rata mortalitatii secundara acesteia. De ce suntem in aceasta situatie si mai ales ce putem face in scop preventiv, aflam de la fondatorul Neuroaxis, prima clinica integrata de neurologie din Bucuresti.

Dr. Dan Mitrea este medic specialist neurolog, pentru care pregatirea stiintifica a fost si este o prioritate. S-a supraspecializat in neuro-oncologie in cadrul Hospital Pierre Wertheimer din Lyon, Franta, si a participat la numeroase conferinte si cursuri nationale si internationale din domeniul neurologiei in Germania, Franta, Marea Britanie sau Austria.

Slab sau Gras: Varsta la care romanii fac atac cerebral a scazut in mod ingrijorator in ultimii ani. Ce a determinat acest lucru?

Dr. Dan Mitrea: Sa retinem ca accidentul vascular cerebral poate avea loc in orice moment, indiferent de varsta pacientului. Scaderea varstei pacientilor cu AVC este o problema la nivel global. Accidentul vascular nu mai este asociat aproape exclusiv cu varsta inaintata, ca in urma cu cateva decenii, iar explicatia tine de stilul de viata tipic pentru societatea actuala si omul din ziua de azi. Tinerii au un stil de viata tot mai haotic, prefera alimentele ultra-procesate, grase, mult prea dulci sau sarate. Viata profesionala solicitanta, stresul si noptile nedormite, care sunt compensate prin fumat excesiv, consum de cafeina si mancaruri nesanatoase – toate acestea cresc exponential riscul de a suferi un AVC. In general, tinerii au tendinta de a face tot felul de excese, inclusiv cand vine vorba de sport, iar efortul fizic exagerat este periculos, la fel ca sedentarismul.

Care a fost cel mai tanar pacient cu AVC de care v-ati ocupat?

In cazul meu, a fost un barbat. Avea doar 31 ani!

Cum putem recunoaste un accident vascular cerebral? Care sunt semnele de alarma?

Semnalele care trebuie sa ne atraga atentia sunt deficitele fizice si/sau cognitive care apar brusc, fara nicio cauza imediata. Simptomele fizice includ asimetria fetei si scaderea fortei musculare la nivelul membrelor de pe o parte a corpului, persoana afectata avand probleme in a-si mentine echilibrul, simte ameteala, nu se mai poate coordona. Dificultatile bruste de vedere, vorbire, intelegere sunt alte semnale importante.

„Factorii de risc pentru AVC pot fi evitati prin alegerea unui stil de viata sanatos. Sta in puterea noastra sa ne mentinem in limite normale greutatea, colesterolul, tensiunea, nu doar prin alegerea unei alimentatii echilibrate, ci si prin renuntarea la obiceiuri nesanatoase, precum fumatul.”

Exista si simptome nespecifice? Care sunt acestea?

O schimbare neobisnuita de comportament, dezorientarea brusca, resimtita de persoana in cauza sau perceputa de cei din jur, poate sa fie un simptom nespecific al unui AVC si trebuie luata in considerare. La fel si o durere de cap foarte intensa, debutata brusc, eventual asociata cu greata si varsatura sau pierderea starii de constienta. Dar e important sa retinem simptomele specifice, pentru a putea reactiona cat mai rapid. Este esential sa solicitam ajutorul medical de urgenta, fiecare minut trecut in plus crescand riscul de afectare grava a partii creierului in care s-a produs infundarea sau ruptura vasului de sange.

Ce ar trebui sau ce nu ar trebui sa facem pana la sosirea ambulantei?

Pe cat posibil, sa ne mentinem calmul. Solicitarea cat mai rapida a ambulantei este principalul lucru pe care il putem face. Intre timp, vom pozitiona, cu grija, persoana in cauza intr-un loc sigur, intr-o pozitie confortabila, recomandabil pe o parte, cu capul si umerii usor ridicati pe un suport; ii scoatem cravata, esarfa sau orice accesoriu care strange. Daca este constienta, ii vorbim calm, o linistim, o protejam de frig. Interzise in acest caz sunt orice lichid sau aliment. Daca nu mai este constienta, o mutam in pozitia de siguranta. In cazul cel mai grav, in care nu mai detectam semne de respiratie, este nevoie de masaj cardiac, adica de manevre de resuscitare.

Potrivit studiului „The Burden of Stroke in Europe”, 32.5% dintre romani sufera de hipertensiune arteriala, 45,8% au un nivel al colesterolului ridicat si 30,5% fumeaza in mod regulat – toate acestea reprezinta principalele cauze ale AVC.

In cat timp ar trebui sa intevina medicii pentru o recuperare optima?

Timpul este absolut esential atunci cand vorbim de creier. Creierul depinde de aportul de oxigen,cu fiecare minut in care circulatia sangelui este intrerupta mor milioane de celule nervoase. Intervalul de maximum trei ore de la debutul simptomatologiei reprezinta fereastra terapeutica optima pentru interventie terapeutica si limitarea deficitelor neurologice. Un studiu a aratat ca pacientii cu AVC care au primit tratament in primele trei ore de la debutul simptomelor au avut o rata mai mare de recuperare fara dizabilitati. Cu cat ajutorul medical este intarziat, cu atat creste riscul de dizabilitate ireversibila sau deces. Din pacate, in Romania nu exista suficiente unitati specializate pentru tratarea in urgenta a unui AVC acut (stroke units), dar nici logistica eficientizata, astfel ca in cazul multor pacienti se intervine mult prea tarziu. De aici si locul tarii noastre in topul statelor europene cu o rata mare a mortalitatii secundara AVC.

Cum putem evita producerea unui AVC? Ce inseamna mai exact preventia in acest caz?

Preventia inseamna, pe de o parte, modificarea stilului de viata si, pe de alta parte, controale medicale regulate, mai ales in cazul in care exista deja hipertensiune arteriala sau fibrilatie atriala. Activitatea fizica moderata, dar constanta, este foarte importanta, la fel ca si somnul suficient, limitarea consumului de alimente excesiv de grase, sarate sau dulci. Fumatul si consumul exagerat de alcool ar trebui eliminate. Concret, un stil de viata sanatos poate reduce riscul de AVC cu pana la 90%.

Excesul ponderal apare pe lista factorilor de risc pentru AVC. Explicati, va rog, aceasta legatura.

Kilogramele in plus cresc riscul producerii unui AVC, pe mai multe planuri. In primul rand, tesutul adipos in exces provoaca inflamatie, care, la randul ei, duce la ingreunarea circulatiei sangelui prin ingrosarea peretilor arterelor. Pe de alta parte, persoanele care sufera de obezitate au un risc mai mare de a se imbolnavi de apnee in somn, o afectiune care creste foarte mult riscul de hipertensiune, aparitia de anomalii ale ritmului cardiac, dar si de hipertrofia ventriculara stanga. Pe scurt, obezitatea este strans legata de hipertensiune, fibrilatie atriala si ateromatoza, cativa dintre factorii majori de risc pentru AVC.

Observati aceasta asociere in practica medicala? Cati dintre pacientii pe care ii vedeti au kilograme in plus?

In momentul de fata, peste 50% dintre pacientii cu AVC au exces ponderal.

„In mod regretabil, in Romania, nu exista inca o cultura a preventiei bine dezvoltata. Nu avem nici suficienta informare si nici obisnuinta controalelor medicale periodice pentru a tine factorii de risc sub control.”

Natalia Talmacec