Lumina secretă a creierului: o nouă frontieră în înțelegerea sănătății mintale

Timp estimat de citire:

4 minute, 31 secunde

Multe dintre creaturile de pe Pământ au capacitatea de a emite o lumină vizibilă, dar oamenii nu sunt, de obicei, considerați ca făcând parte din acest grup.

Acest lucru s-ar putea să nu fie tocmai corect. Începând din 1923, o serie de studii au descoperit că oamenii au luminescențe în frecvențe care ar fi vizibile, dacă nu ar fi prea slabe pentru a fi perceptibile de ochiul uman. Practic, din momentul conceperii și până când părăsim această lume muritoare, noi strălucim. Și nu doar în sens figurat.

Este încă un subiect controversat, dar este posibil ca detectarea acestor biofotoni să spună câte ceva despre noi. Mai exact, despre cum funcționează organismul și ce se întâmplă în interiorul nostru.

Ce sunt, de fapt, biofotonii?

Corpul uman, asemenea oricărui lucru cu temperatură mai mare decât zero absolut, emite o anumită radiație. Dar dincolo de binecunoscuta radiație infraroșie, oamenii de știință au descoperit un alt tip de lumină: emisiile fotonice ultra-slabe, cunoscute și sub numele de biofotoni.

Vorbim de mici particule de lumină emise spontan în mod natural de celulele noastre în timpul proceselor metabolice – un fenomen discret, dar real, pe care abia începem să-l înțelegem.

Lumina creierului, măsurată din exterior

Un grup de cercetători de la Universitatea Algoma, din Canada, condus de biologul Hayley Casey, a reușit ceea ce părea de domeniul SF. Oamenii de știință au detectat lumina emisă de creierul uman în timp real, fără a pătrunde în interiorul craniului.

S-a întâmplat acest lucru în cadrul unui studiul realizat în condiții controlate, în camere complet întunecate, folosind tuburi fotomultiplicatoare (dispozitive extrem de sensibile la lumină) și electroencefalografie (EEG). Concret, în timpul experimentului, fiecare subiect uman participant a purtat o cască EEG pentru monitorizarea activității cerebrale, având în jur poziționate acele tuburi capabile să detecteze chiar și cele mai slabe semnale luminoase.

Voluntarii au fost monitorizați atât în stare de repaus, cât și în timpul unor sarcini bazate pe sunet (ce puteau fi efectuate în întuneric). Rezultatele nu doar că au confirmat existența biofotonilor, ci au arătat și că aceste emisii fotonice ultra-slabe pot fi măsurabile, chiar și din afara craniului. Mai mult, au relevat o corelație clară între intensitatea acestor emisii și activitatea cerebrală înregistrată prin EEG.

Cu alte cuvinte, creierul chiar luminează. Și nu oricum: intensitatea emisiei variază în funcție de ceea ce facem – fie că ne odihnim sau desfășurăm o activitate cognitivă.

Cu alte cuvinte, biofotonii creierului ar putea funcționa ca un fel de „seismograf” intern al activității mintale – un indicator tăcut, dar precis, al ceea ce se întâmplă în mintea noastră.

O nouă tehnologie la orizont: fotoencefalografia

Pornind de la aceste rezultate, cercetătorii propun dezvoltarea unei noi metode de investigare cerebrală: fotoencefalografia. Acesta metodă neinvazivă ar permite evaluarea sănătății creierului, prin analiza luminii pe care acesta o emite. În viitor (poate nu chiar îndepărtat!), tehnica ar putea deveni un instrument revoluționar în diagnosticarea și urmărirea mai multor boli neurologice sau psihice. Depresia, anxietatea sau demența vor putea fi urmărite mult mai simplu, fără investigații complicate, invazive și costisitoare. Sună fantastic? Poate doar un pic. A fost făcut deja un pas promițător în această direcție.

Avem fiecare o amprentă luminoasă unică?

Cercetătorii se întreabă acum dacă nu cumva fiecare dintre noi are o „semnătură” unică de lumină cerebrală, asemenea unei amprente. Dacă răspunsul este da, ar putea fi creat un profil de referință pentru fiecare persoană, în funcție de care să se detecteze abateri legate de afecțiuni sau stres psihic.

În plus, se explorează dacă anumite regiuni ale creierului emit mai multă lumină decât altele, în funcție de gânduri, emoții sau sarcini specifice.

Cercetătorii vor să afle cum afectează neuroanatomia aceste emisii, dacă există diferențe între creierul sănătos și cel afectat de boli și cum pot fi izolate aceste semnale de „zgomotul de fundal” natural. Odată cu noile tehnologii de detecție și analiză, este posibil să ne aflăm la începutul unor schimbări fundamentale în domeniul neuroștiinței.

Lumina creierului – de la mister la realitate științifică

Studiul publicat în revista „Current Biology” este doar începutul. Fiecare descoperire de acest tip ne aduce mai aproape de o cunoaștere mai profundă a propriei noastre naturi. Deși invizibilă, lumina emisă de creierul nostru ar putea deveni cheia pentru a înțelege mai bine sănătatea mintală, stările noastre interioare și chiar identitatea fiecăruia dintre noi.

Până atunci, poate ar fi frumos să gândim la noi înșine cu puțin mai multă uimire. Pentru că, iată, strălucim cu adevărat…

Foto: Shutterstock.com