Factorii de risc cardiovascular Cum ne protejam

Dr. Lacramioara Brinduse, medic specialist sanatate publica

Timp estimat de citire4 minute, 43 secunde

Afectiunile cardiovasculare reprezinta principala cauza de mortalitate in tara noastra si din ce in ce mai multe persoane sunt diagnosticate cu boli cardiovasculare. Exista posibilitatea ca aceste afectiuni sa nu apara sau sa nu se agraveze prin evitarea factorilor de risc si modificarea stilului de viata!

Factorul de risc cardiovascular reprezinta o conditie care se asociaza cu un risc crescut de a dezvolta o boala cardiovasculara. Totusi, lipsa factorilor de risc nu garanteaza ca aceste afectiuni nu apar. Prezenta mai multor factori de risc la aceeasi persoana creste considerabil riscul aparitiei bolilor cardiovasculare. Acestia actioneaza mai ales prin formarea unor placi de aterom, prin depunerea grasimilor pe vasele sangvine. Majoritatea infarctelor si accidentelor vasculare au drept cauza ateroscleroza, adica ingustarea si rigidizarea arterelor in urma depunerii grasimilor pe peretii arteriali.

Unii factori de risc pot fi evitati, altii nu
Printre factorii de risc pe care nu ii putem modifica putem enumera varsta, sexul si istoricul familial. Odata cu inaintarea in varsta creste si riscul de a dezvolta o boala cardiaca. La barbati acesta creste odata cu depasirea varstei de 45 de ani, iar la femei odata cu aparitia menopauzei, din cauza disparitiei efectului protector al estrogenilor. Istoricul familial constituie un alt factor de risc cardiovascular, prin asocierea componentei genetice cu factorii de mediu si alte obiceiuri. Totusi, cea mai mare parte a factorilor de risc cardiovascular pot fi evitati printr-un stil de viata sanatos:

–    Hipertensiunea arteriala constituie unul dintre cei mai importanti factori de risc. Valoarea optima este sub 130/80 mm Hg si trebuie mentinuta sub acest nivel. Urmarea cu constiinciozitate a tratamentului prescris de catre medic si reducerea consumului de sare constituie cea mai buna metoda de a scadea riscul aparitiei afectiunilor cardiace, renale sau a accidentelor vasculare cerebrale.

–    Dislipidemiile, adica cresterea colesterolului sau trigliceridelor serice peste valorile normale, sunt foarte frecvent intalnite. Se considera optime valorile colesterolului total sub 200 mg/dl, LDL-colesterolul (colesterolul rau) sub 100 mg/dl, HDL-colesterolulul (colesterolul bun) peste 40 mg/dl (peste 60 mg/dl este considerat factor protector) si trigliceridele sub 150 mg/dl, cu mici variatii in functie de valorile normale ale fiecarui laborator. Exista persoane care au dislipidemii familiale, mostenite, care se manifesta de la varste tinere. Este necesara, deci, efectuarea de controale medicale de rutina si analize medicale. Se recomanda evitarea grasimilor de origine animala (uleiurile vegetale nu contin colesterol!), iar tratamentul medicamentos trebuie facut in functie de prescriptie.

Fumatul are o contributie majora la producerea bolii coronariene, a accidentelor vasculare si a bolii arteriale periferice. Renuntarea la fumat are efecte incepand cu prima zi, la un an se reduce la jumatate riscul de infarct miocardic, iar la 15 ani ajunge la nivelul unui nefumator.

–    Diabetul zaharat creste riscul unei boli cardiovasculare. Se recomanda controlul periodic al glicemiei la persoanele peste 45 de ani, la cele supraponderale, la persoanele cu rude diagnosticate cu diabet zaharat, la femeile care care au nascut copii cu grutate la nastere de peste 4000 g, la cei cu hipertensiune arteriala si dislipidemii. O valoare a glicemiei de peste 100 mg constituie un risc mare de instalare a diabetului zaharat, dar si a bolilor cardiovasculare. Diabetul este cauza diagnosticarii tardive a bolii cardiace ischemice, durerea tipica lipsind sau fiind atenuata. Un regim alimentar sarac in glucide si o greutate corporala normala reduc riscul de aparitie a diabetului.

–    Obezitatea poate conduce la consecinte serioase asupra starii de sanatate (boli cardiovasculare, diabet zaharat etc.). Factorii ereditari pot creste predispozitia la ingrasare, desi deseori este vorba despre factori de mediu si obiceiuri comune in familiile de obezi. Obezitatea abdominala creste de 5-7 ori riscul de infarct si diabet zaharat, crescand de asemenea si riscul de moarte subita. Sedentarismul contribuie la cresterea riscului de aparitie a bolilor cardiovasculare, fiind recomandata o jumatate de ora de miscare (mers in pas vioi) in fiecare zi.

–    O serie de modificari ale valorilor analizelor de laborator (fibrinogen, proteina C reactiva, lipoproteina a) reprezinta alti factori care sunt implicati in cresterea riscului de aparitie a afectiunilor cardiovasculare.

–     Tipul A de personalitate, adica persoanele stresate, nerabdatoare, aflate mereu sub presiunea timpului, care se supara usor, constituie un factor de risc pentru boala coronariana.

Sindromul X metabolic (prezenta a 3 dintre urmatoarele criterii: valori crescute ale tensiunii arteriale, valori ridicate ale glicemiei, obezitate abdominala, concentratie scazuta a HDL colesterolului, cresterea trigliceridelor) creste riscul cardiovascular.
   

Prevenirea bolilor cardiovasculare
In urma studiilor asupra aparitiei bolilor cardiovasculare, s-a concluzionat ca o serie de factori contribuie la prevenirea acestor afectiuni. Printre factorii de protectie putem enumera activitatea fizica, HDL-colesterolul, estrogenii si alcoolul in cantitate moderata. Alcoolul consumat in cantitati moderate (un pahar de vin rosu pentru femei zilnic si doua pentru barbati) se poate insoti de reducerea riscului cardiovascular. Totusi, nu se recomanda consumul de alcool in beneficiul sanatatii, mai ales ca acesta creste tensiunea arteriala, trigliceridele, afecteaza ficatul, are un continut caloric crescut, poate favoriza aparitia insuficientei cardiace, a atacului cerebral si chiar a unor tipuri de cancer. Activitatea fizica practicata cu regularitate, in functie de limitele individuale, va scadea riscul aparitiei infarctului si accidentelor vasculare. O dieta sanatoasa, cu cat mai multe fructe si legume, consum de pui si peste (este recomandat consumul de peste de 1-2 ori pe saptamana, mai ales peste oceanic, deoarece prin continutul sau crescut de acizi grasi polinesaturati omega-3 si omega-6 are efect cardioprotector), cu evitarea consumului de sare si grasimi de origine animala, reduce riscul cardiovascular.

Un program pentru modificarea factorilor de risc cardiovascular trebuie sa isi propuna reducerea factorilor de risc si elaborarea unui plan, incluzand o alimentatie sanatoasa, activitate fizica, iar acolo unde este necesar, instituirea tratamentului adecvat.

Dr. Lacramioara Brinduse

Disclaimer: Informatiile din acest articol apartin exclusiv autorului acestui material si redau o experienta personala in lupta cu kilogramele in plus. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop informativ.
Rezultatele nu sunt tipice, pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori.

medic specialist sanatate publica

Lasă un răspuns

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si transmiterii de comentarii. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.

Sunt de acord cu politica de confidentialitate

Niciun comentariu

Politica de confidentialitate