Factorii de risc cardiovascular. Cum ne protejăm?
Afecțiunile cardiovasculare reprezintă principala cauză de mortalitate în țara noastră și din ce în ce mai multe persoane sunt diagnosticate cu boli cardiovasculare. Există posibilitatea ca aceste afecțiuni să nu apară sau să nu se agraveze prin evitarea factorilor de risc și modificarea stilului de viață!
20.11.2023
Timp estimat de citire:
5 minute, 24 secundeFactorul de risc cardiovascular reprezintă o condiție care se asociază cu un risc crescut de a dezvolta o boală cardiovasculară. Totuși, lipsa factorilor de risc nu garantează că aceste afecțiuni nu apar. Prezența mai multor factori de risc la aceeași persoană crește considerabil riscul apariției bolilor cardiovasculare. Aceștia acționează mai ales prin formarea unor plăci de aterom, prin depunerea grăsimilor pe vasele sangvine. Majoritatea infarctelor și accidentelor vasculare au drept cauză ateroscleroza, adică îngustarea și rigidizarea arterelor în urma depunerii grăsimilor pe pereții arteriali.
Unii factori de risc cardiovascular pot fi evitați, alții nu
Printre factorii de risc pe care nu îi putem modifica putem enumera vârsta, sexul și istoricul familial. Odată cu înaintarea în vârstă crește și riscul de a dezvolta o boală cardiacă. La bărbați acesta crește odată cu depășirea vârstei de 45 de ani, iar la femei odată cu apariția menopauzei, din cauza dispariției efectului protector al estrogenilor. Istoricul familial constituie un alt factor de risc cardiovascular, prin asocierea componentei genetice cu factorii de mediu și alte obiceiuri. Totuși, cea mai mare parte a factorilor de risc cardiovascular pot fi evitați printr-un stil de viață sănătos:
Hipertensiunea arterială constituie unul dintre cei mai importanți factori de risc. Valoarea optimă este sub 130/80 mm Hg și trebuie menținută sub acest nivel. Urmarea cu conștiinciozitate a tratamentului prescris de către medic și reducerea consumului de sare constituie cea mai bună metodă de a scădea riscul apariției afecțiunilor cardiace, renale sau a accidentelor vasculare cerebrale.
Dislipidemiile, adică creșterea colesterolului sau trigliceridelor serice peste valorile normale, sunt foarte frecvent întâlnite. Se consideră optime valorile colesterolului total sub 200 mg/dl, LDL-colesterolul (colesterolul rău) sub 100 mg/dl, HDL-colesterolulul (colesterolul bun) peste 40 mg/dl (peste 60 mg/dl este considerat factor protector) și trigliceridele sub 150 mg/dl, cu mici variații în funcție de valorile normale ale fiecărui laborator. Există persoane care au dislipidemii familiale, moștenite, care se manifestă de la vârste tinere. Este necesară, deci, efectuarea de controale medicale de rutină și analize medicale. Se recomandă evitarea grăsimilor de origine animală (uleiurile vegetale nu conțin colesterol!), iar tratamentul medicamentos trebuie făcut în funcție de prescripție.
Fumatul are o contribuție majoră la producerea bolii coronariene, a accidentelor vasculare și a bolii arteriale periferice. Renunțarea la fumat are efecte începând cu prima zi, la un an se reduce la jumătate riscul de infarct miocardic, iar la 15 ani ajunge la nivelul unui nefumător.
Diabetul zaharat crește riscul unei boli cardiovasculare. Se recomandă controlul periodic al glicemiei la persoanele peste 45 de ani, la cele supraponderale, la persoanele cu rude diagnosticate cu diabet zaharat, la femeile care au născut copii cu greutate la naștere de peste 4000 g, la cei cu hipertensiune arterială și dislipidemii. O valoare a glicemiei de peste 100 mg constituie un risc mare de instalare a diabetului zaharat, dar și a bolilor cardiovasculare. Diabetul este cauza diagnosticării tardive a bolii cardiace ischemice, durerea tipică lipsind sau fiind atenuată. Un regim alimentar sărac în glucide și o greutate corporală normală reduc riscul de apariție a diabetului.
Obezitatea poate conduce la consecințe serioase asupra stării de sănătate (boli cardiovasculare, diabet zaharat etc.). Factorii ereditari pot crește predispoziția la îngrășare, deși deseori este vorba despre factori de mediu și obiceiuri comune în familiile de obezi. Obezitatea abdominală crește de 5-7 ori riscul de infarct și diabet zaharat, crescând de asemenea și riscul de moarte subită. Sedentarismul contribuie la creșterea riscului de apariție a bolilor cardiovasculare, fiind recomandată o jumătate de oră de mișcare (mers în pas vioi) în fiecare zi.
O serie de modificări ale valorilor analizelor de laborator (fibrinogen, proteina C reactivă, lipoproteina a) reprezintă alți factori care sunt implicați în creșterea riscului de apariție a afecțiunilor cardiovasculare.
Tipul A de personalitate, adică persoanele stresate, nerăbdătoare, aflate mereu sub presiunea timpului, care se supără ușor, constituie un factor de risc pentru boala coronariana.
Sindromul X metabolic (prezența a 3 dintre următoarele criterii: valori crescute ale tensiunii arteriale, valori ridicate ale glicemiei, obezitate abdominală, concentrație scăzută a HDL colesterolului, creșterea trigliceridelor) crește riscul cardiovascular.
Prevenirea bolilor cardiovasculare
În urma studiilor asupra apariției bolilor cardiovasculare, s-a concluzionat că o serie de factori contribuie la prevenirea acestor afecțiuni. Printre factorii de protecție putem enumera activitatea fizică, HDL-colesterolul, estrogenii și alcoolul în cantitate moderată. Alcoolul consumat în cantități moderate (un pahar de vin roșu pentru femei zilnic și două pentru bărbați) se poate însoți de reducerea riscului cardiovascular. Totuși, nu se recomandă consumul de alcool în beneficiul sănătății, mai ales că acesta crește tensiunea arterială, trigliceridele, afectează ficatul, are un conținut caloric crescut, poate favoriza apariția insuficienței cardiace, a atacului cerebral și chiar a unor tipuri de cancer. Activitatea fizică practicată cu regularitate, în funcție de limitele individuale, va scădea riscul apariției infarctului și accidentelor vasculare.
O dietă sănătoasă, cu cât mai multe fructe și legume, consum de pui și pește (este recomandat consumul de pește de 1-2 ori pe săptămână, mai ales pește oceanic, deoarece prin conținutul sau crescut de acizi grași polinesaturati omega-3 și omega-6 are efect cardioprotector), cu evitarea consumului de sare și grăsimi de origine animală, reduce riscul cardiovascular.
Un program pentru modificarea factorilor de risc cardiovascular trebuie să își propună reducerea factorilor de risc și elaborarea unui plan, incluzând o alimentație sănătoasă, activitate fizică, iar acolo unde este necesar, instituirea tratamentului adecvat.
Grăsime viscerală? Iată câteva motive pentru care trebuie să o reduci
09.12.2024