Cruciferele, o comoara nutritionala accesibila

Una dintre cele mai sanatoase grupe de legume este constituita din crucifere. Ea cuprinde varza, conopida, broccoli, guliile, ridichiile, varza de Bruxelles, dar si hreanul. Contributia acestor legume (cu exceptia verzei) la alimentatia romanilor este adesea ignorata, iar atunci cand sunt consumate, sunt preparate astfel incat sunt distruse atat aroma, cat si principiile nutritive.

03.12.2012

Dr. Lacramioara Brinduse

10316

Timp estimat de citire:

5 minute, 3 secunde

Cruciferele sunt foarte bogate in vitamine si compusi ce pot stopa agentii cauzatori de cancer. Au un continut bogat de enzime, printre care glutationul si chinona, cu proprietatea de a elimina substantele nocive din organism. Studiile au aratat ca persoanele care consuma crucifere se supun unor riscuri mult mai mici de a se imbolnavi de diverse forme de cancer, mai ales cancerele aparatului digestiv si cancerele de san si de prostata, datorita interactiunii substantelor continute de acestea cu metabolismul estrogenului.

Cruciferele reprezinta o sursa importanta de vitamina C, betacaroten, acid folic, potasiu si fibre, cu un continut caloric scazut. La modul ideal, ar trebui sa mancam cel putin trei portii de legume crucifere pe saptamana, iar pentru a retine o cantitate cat mai mare din nutrientii benefici din aceste legume, ar trebui sa le consumam cat mai proaspete!

Varza
Este o leguma cu un continut caloric foarte scazut. Se numara printre legumele cu cel mai mare continut de vitamina C (cele mai bogate sunt foile aflate la exterior). Varza este, de asemenea, foarte bogata in vitamina E, 200 de grame de varza consumate zilnic acoperind necesarul. Provitamina A (sau carotenul, care se transforma in vitamina A in organism) este si ea foarte bine reprezentata, astfel ca o portie de 200 de grame de varza acopera necesarul zilnic de vitamina A. Varza contine si vitamine din grupa B: B1, B2, B3, B5, B6, B9, adica toate cele care constituie grupa anticanceroasa. Continutul in minerale este foarte variat (calciu, magneziu, fier), la fel si cel in oligoelemente (iod, cupru, mangan, sulf).
Fibrele alimentare sunt abundente in varza, fiind compuse in majoritate din celuloza si hemiceluloza, ceea ce explica si anumite intolerante intestinale. Fibrele alimentare sunt capabile sa stimuleze intestinul si sa previna constipatia, ceea ce contribuie la efectul protectiv in cancerul de colon.

In anul 1948, in varza s-a descoperit o substanta antiulceroasa: vitamina U, care protejeaza mucoasa tractului gastro-intestinal de formarea ulcerului si contribuie la tratarea ulceratiilor.

Varza murata
Contine multe vitamine, microelemente si saruri minerale, acid ascorbic, vitamina C, acid folic (mai ales in frunzele verzi exterioare), magneziu (restabileste vitalitatea persoanelor suprasolicitate). Bacilii acidolactici produsi in procesul de fermentare o imbogatesc cu vitaminele B1, B2, B3, B6 si B9. Varza murata este unicul produs alimentar vegetal care contine vitamina B12, care inlatura oboseala si anemia si ajuta in combaterea imbatranirii.Carenta de vitamina B12 se inregistreaza cel mai des la vegetarienii stricti si la persoanele varstnice.

Varza rosie
Este diferita de cea alba nu doar prin aspect, ci si prin compozitie. Contine o cantitate de vitamina C de opt ori mai mare decat cea alba, ceea ce o califica printre cele mai bune surse. Pigmentii rosii pe care aceasta ii detine contribuie la prevenirea degenerarii celulei nervoase, ceea ce o face utila in combaterea bolilor degenerative ale sistemului nervos, de tipul bolii Alzheimer. Este utila si in combaterea alergiilor, antioxidantii in cantitati mari pe care ii contine regland reactia organismului la impactul cu factorii externi.

Conopida
Poate fi un aliat de nadejde in lupta organismului cu substantele toxice, ceea ce contribuie la reducerea riscului de aparitie a diverselor forme de afectiuni maligne. Consumul constant de conopida scade riscul de aparitie a cancerului de colon, prostata, san si vezica. De asemenea, contribuie la prevenirea afectiunilor cardiovasculare, scazand nivelul trigliceridelor si colesterolului.
Conopida contine cantitati importante de vitamina C, vitamine din complexul B, cum ar fi folati, acid pantotenic (vitamina B5), piridoxina (vitamina B6) si tiamina (vitamina B1), niacina (B3), precum si vitamina K. Aceste vitamine sunt esentiale, organismul necesitand aport extern pentru refacerea rezervelor necesare bunei functionari.
.
Broccoli
Este o leguma cu o valoare nutritionala exceptionala, care poate ajuta la mentinerea unei vieti lungi si sanatoase. Broccoli contine o cantitate importanta de glucosinolat, care este transformat in organism in sulforafan, care are effect dovedit in stoparea inmultirii celulelor canceroase. De asemenea, sulforafanul are efect de indepartare a toxinelor din celulele pulmonare, eliminand compusii nocivi din agentii poluanti si fumul de tigara.
In plus, studiile arata ca sulforafanul distruge bacteria Helicobacter pylori, raspunzatoare de aparitia gastritei si a ulcerelor gastrice. Sulforafanul este de mare ajutor diabeticilor, reducand nivelul glicemiei, dar si in prevenirea leucemiilor, cancerului de san, de prostata, cancerului gastric. Continutul mare de carotenoizi pe care il are broccoli ajuta la acuitatea vizuala si preventia cataractei.

Se recomanda consumul de broccoli crud sau cat mai putin procesat, oparit sau la aburi, pentru mentinerea principiilor nutritive pe care le contine.

Varza de Bruxelles
„Sora” verzei obisnuite arata ca o varza in miniatura. Este foarte bogata in substante nutritive, fiind in primul rand o buna sursa de vitaminele C si K. Are in compozitie saruri minerale (mai ales mangan, potasiu, calciu, fier), folati, vitamina A, vitamine din complexul B, toate insotind o mare cantitate de fibre. Varza de Bruxelles poate ajuta la prevenirea sau ameliorarea a numeroase afectiuni: artrita reumatoida, boli cardiovasculare, tulburari ale sistemului digestiv. La fel ca celelalte legume din familia cruciferelor, contine sulforafan.

Hreanul
Este apreciat pentru gustul dulceag si foarte iute, fiind frecvent utilizat cu salata de sfecla rosie (combinatie care aduce organismului pe perioada iernii principii nutritive valoroase), dar si impreuna cu preparatele din carne. De la hrean se pot utiliza frunzele tinere si radacina. Radacina de hrean este foarte bogata in vitamina C, substante fitoncide, saruri minerale, enzime, aminoacizi, cantitati moderate de complex B si carotenoizi. Hreanul are efecte asupra tractului respirator datorita compusilor volatili, este foarte bogat in vitamina C (10 g de hrean asigura necesarul zilnic), are proprietati antibiotice si stimulente asupra metabolismuluisi glandelor suprarenale, scade tensiunea arteriala, are efect vermifug si diuretic. Datorita efectelor sale, hreanul se recomanda in infectiile respiratorii, astm bronsic si alergii, infectiile urinare, pentru reglarea metabolismului si a digestiei, in hipertensiune arteriala, astenie, oboseala.

Dr. Lacramioara Brinduse
Medic specialist sanatate publica